♦ Analiștii se așteaptă ca economia turcă să scadă anul acesta pentru prima dată în mai bine de un deceniu, estimarea medie de scădere fiind de 4,3% ♦ Plonjonul din trimestrul doi ar fi de minus 12,2%.Cu o economie dependentă de capitalul extern, Turcia se îndreaptă din nou spre o criză valutară în timp ce inflația persistă la niveluri ridicate, iar investitorii abandonează țara.
Situațiile la limită au devenit ceva obișnuit pentru economia turcă în ultimul deceniu. Ce este nou acum este că legiuitorii președintelui Recep Tayyip Erdogan au permis controlarea mai strictă a conținutului de pe social media.
Criticii spun că noua legislație reprezintă încă un pas spre reducerea la tăcere a celor nemulțumiți, după cum scrie Deutsche Welle. Apoi, Turcia devine din ce în ce mai izolată pe plan extern, reușind să-și tensioneze relațiile cu SUA, Franța, Rusia, Grecia, Cipru și state vecine din Orientul Mijlociu.
În presa locală, puternic influențată politic, au apărut zvonuri cum că autoritățile saudite le-au cerut companiilor locale să nu mai facă afaceri cu Turcia, blocând în același timp transporturile turcești de fructe și legume la graniță.
Lira turcească s-a depreciat ieri pentru a patra sesiune consecutivă, îndreptându-se spre un nivel minim record, iar analiștii au avertizat că moneda s-ar putea să fi intrat într-o perioadă prelungită de turbulențe, scrie Reuters. Lira a ajuns față de dolar la cel mai scăzut nivel din luna mai.
Deprecierea vine după ceea ce analiștii au numit două luni de calm datorate unor intervenții costisitoare ale statului. Acum, banca centrală a Turciei pare să fi rămas fără instrumentele necesare stabilizării cursului lirei.
Un fost guvernator al instituției a declarat recent că aceasta nu mai are unde să coboare dobânda. Banca centrală și băncile comerciale controlate de guvern au vândut miliarde de dolari pentru a ține lira stabilă. Traderii au calculat că aceste intervenții au totalizat 100 de miliarde de dolari de la începutul anului trecut.
„Vedem limite în capacitatea bancii centrale turce de a limita acest efect și ne așteptăm la și mai multă slăbiciune pe termen mediu“, spune Phil Torres, strateg la Aegon Asset Management. În această atmosferă cresc temerile că banca centrală și-a epuizat rezervele, că Turcia are obligații externe de plată prea mari, că deficitul de cont curent crește, ca ratele de dobândă reale au ajuns adânc în teritoriul negativ și că inflația persistentă devine o boală a economiei. Președintele Erdogan, șeful guvernului, a încercat să combată efectele pandemiei încurajând băncile să majoreze creditarea și punând presiuni pe banca centrală să mențină dobânda de politica monetară sub rata inflației. Aceste politici au alimentat temerile că se formează o bulă a creditului, iar investitorii se grăbesc să vândă activele turcești, ducând în jos lira și alte monede, explică The New York Times. Bursa de la Istanbul a deschis ieri în scădere accentuată. Investitorii în obligațiuni se retrag din Turcia, ceea ce crește presiunile pe o economie de mult timp dependentă de finanțarea din exterior, notează The Wall Street Journal. Managerii de fonduri au retras peste șapte miliarde de dolari de pe piața turcă a obligațiunilor denominate în moneda locală în intervalul de șase luni încheiat în iunie. Aceasta este semestrul 1 cu cele mai mari retrageri din istorie. Deținerile nerezidenților de obligațiuni guvernamentale turcești s-au topit de la o treime în 2013 la doar 5%.
Erdogan a supraviețuit crizelor valutare din 2014 și 2018, sfidând predicțiile despre un colaps economic care ar fi trebuit să-i dărâme puterea. Partidul lui Erdogan a pierdut totuși cele mai populate orașe turce, Istanbul și Ankara, în alegerile locale din 2019. Erdogan, politician cu o nostalgie puternică pentru Imperiul Otoman, a devenit „un populist nepopular“, remarcă Forbes.
Acum, economia este „la doar un șoc distanță de o criză“, a avertizat Maya Senussi, economist la Oxford Economics.
Banca centrală a Turciei a surprins recent piețele cu creșterea proiecției de inflație pentru sfârșitul acestui an cu peste un punct procentual, semn că nu se va grăbi să reia reducerile de dobândă după o pauză de două luni, scrie Bloomberg. Creșterea prețurilor de consum va termina anul la 8,9%, comparativ cu prognoza anterioară de 7,4%, a declarat miercuri la Ankara guvernatorul Murat Uysal. Previziunea înseamnă că rata de dobândă de politică monetară a Turciei - în prezent de 8,25% - va fi negativă pentru restul anului dacă este ajustată la inflație. Este pentru prima dată în acest an când banca centrală și-a majorat perspectivele privind prețurile pentru 2020. Restricțiile impuse pentru oprirea pandemiei afectează lanțurile de aprovizionare și alimentează inflația, a explicat Uysal. Perspectivele mai puțin favorabile cu care se confruntă Turcia ar putea însemna o așteptare mai lungă înainte ca banca centrală să reia un ciclu de relaxare care a adus reduceri de dobândă însumând 1.575 puncte de bază în nouă pași consecutivi începând cu iulie anul trecut. Bloomberg îndeamnă la mai multă prudență acum deoarece costurile de împrumut ajustate de inflație din Turcia sunt printre cele mai scăzute din lume, în timp ce creditorii de stat dezlănțuie valuri de credite, iar factorii de decizie politici injectează lichiditate prin scoaterea cu polonicul a obligațiunilor guvernamentale de pe piață.
Un sondaj Reuters a găsit că analiștii se așteaptă ca economia turcă să scadă anul acesta pentru prima dată în mai bine de un deceniu, estimarea medie de scădere fiind de -4,3%. Plonjonul din trimestrul doi ar fi de -12,2%.
Turcia este o țară importantă în jocurile geopolitice din Orientul Mijlociu și de la Marea Neagră și joacă un rol important în stăvilirea valurilor de refugiați fugiți din Siria, care dacă n-ar rămâne în Turcia ar ajunge în Europa.
0 comments :
Trimiteți un comentariu