Scrutinul prezidențial organizat duminica trecută în Belarus, câștigat potrivit autorităților de președintele Aleksandr Lukașenko, dar contestat puternic de opoziție, a fost urmat de proteste masive, reprimate dur de regimul de la Minsk.Prezentăm principalele evenimente produse în ultima săptămână în Belarus
- În seara scrutinului, pe 9 august, un sondaj de opinie oficial efectuat la ieșirea de la urne îl credita pe Aleksandr Lukașenko cu aproape 80% din voturi. Principala sa adversară, Svetlana Tihanovskaia, a respins estimările: "Majoritatea este cu noi".
În cursul nopții, protestele opoziției au fost reprimate violent. Zeci de persoane au fost rănite, iar aproximativ 3.000 de manifestanți au fost arestați.
- Luni dimineață, potrivit rezultatelor oficiale, Aleksandr Lukașenko era anunțat drept câștigător al scrutinului prezidențial, cu 80% din voturi. Svetlana Tihanovskaia, care oficial a obținut 10%, a revendicat victoria, cerând-i lui Aleksandr Lukașenko să cedeze puterea. Rusia, China și Venezuela au salutat rezultatul alegerilor. În cursul celei de-a doua seri, un protestatar a murit, dar autoritățile susțin că bărbatul nu a fost agresat de forțele de ordine. "Unul dintre protestatari a încercat să lanseze un dispozitiv exploziv spre agenții forțelor de ordine, dar dispozitivul i-a explodat în mână", a comunicat Poliția belarusă.
Autoritățile au continuat reprimarea protestelor, în Minsk și în alte orașe, iar 2.000 de manifestanți au fost arestați.
- În cursul zilei de marți, Svetlana Tihanovskaia a anunțat că a luat "decizia dificilă" de a pleca în Lituania. Uniunea Europeană a avertizat, marți după-amiază, că ar putea impune sancțiuni Administrației din Belarus, în contextul în care scrutinul prezidențial care nu a fost "nici liber, nici echitabil" a fost urmat de acțiuni de reprimare.
În a treia noapte de manifestații, marți spre miercuri, forțele de ordine au recunoscut că au utilizat arme de foc împotriva manifestanților "agresivi", în orașul Brest.
- Miercuri, miniștrii de Externe din țările Uniunii Europene au anunțat o sesiune extraordinară pe tema crizei din Belarus. Aflat în Cehia, secretarul de Stat american, Mike Pompeo, a îndemnat Administrația autoritaristă de la Minsk să înceteze acțiunile de reprimare. "Vrem ca poporul belarus să se bucure de libertățile pe care le revendică. Cerem urgent ca manifestațiile nonviolente să fie protejate, nu este în interesul nimănui să se intervină în acest fel. Sper că Uniunea Europeană va publica nu doar declarații, ci va lua și măsuri", a declarat secretarul de Stat american, catalogând drept "inacceptabilă" situația politică din Belarus.
Miercuri seară, autoritățile au confirmat decesul celei de-a doua persoane, un demonstrant reținut în orășelul Grodno.
- Joi dimineață, autoritățile au anunțat 700 de noi arestări, numărul total al protestatarilor deținuți ajungând la 6.700.
Administrația Vladimir Putin a părut să reia susținerea pentru regimul de la Minsk, denunțând, joi, tentativele străine în sensul destabilizării Belarusului. Relațiile dintre Rusia și Belarus au fost tensionate în ultimele luni. Deși Rusia este principalul aliat al Belarusului, înaintea scrutinului prezidențial, Administrația autoritaristă de la Minsk a acuzat Moscova că a trimis agenți ai unei firme de securitate pentru acțiuni de destabilizare. Rusia a respins acuzațiile, iar președintele Vladimir Putin l-a felicitat pe Aleksandr Lukașenko pentru obținerea unui nou mandat prezidențial.
- Vineri, Comisia Electorală Centrală a anunțat că, potrivit rezultatelor finale, președintele Aleksandr Lukașenko a câștigat scrutinul prezidențial cu 80,1% din voturi, iar principalul candidat al opoziției, Svetlana Tihanovskaia, a obținut 10,12%. Însă candidata opoziției susține că a obținut 60%-70% din voturi.
Pe fondul presiunilor internaționale, Administrația de la Minsk a semnalat că este dispusă la "dialog obiectiv" cu partenerii străini pentru depășirea crizei politice.
La rândul său, Consiliul Uniunii Europene a aprobat vineri impunerea de sancțiuni regimului din Belarus. "Miniștrii de Externe și-au dat acordul pentru sancționarea oficialilor responsabili de represiune și urmează să fie stabilită o listă cu numele celor responsabili", au declarat oficiali de la Bruxelles.
- Sâmbătă, Aleksandr Lukașenko a anunțat că îl va contacta pe președintele Rusiei, Vladimir Putin, afirmând că "amenințările nu mai vizează doar Belarusul". Ulterior, Vladimir Putin s-a declarat încrezător că problemele din Belarus se vor rezolva, după ce a discutat prin telefon cu Aleksandr Lukașenko.
Protestele au continuat la Minsk, mii de simpatizanți ai opoziției adunându-se sâmbătă seară în fața sediului Televiziunii publice, în centrul orașului Minsk, având pancarte pe care scria "Arătați adevărul!".
- Duminică, Alianța Nord-Atlantică a respins afirmațiile președintelui Aleksandr Lukașenko privind mobilizarea de efective militare în apropierea frontierei vestice a Belarusului, subliniind însă că NATO urmărește situația cu atenție.
Aleksandr Lukașenko a exprimat îngrijorare în legătură cu exerciții militare desfășurate de NATO în Polonia și Lituania, considerând manevrele drept o acumulare de forțe militare.
"Nu există nicio mobilizare militară a NATO în regiune. Prezența multinațională a NATO în partea de est a Alianței nu este o amenințare pentru nicio țară. Este strict defensivă, proporționată și menită să prevină conflictele și să mențină pacea", a declarat un purtător de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice, citat de agenția Reuters. Oficialul NATO a îndemnat Belarusul să respecte drepturile fundamentale, inclusiv cel la proteste pașnice.
Lituania a găzduit, în perioada 2-14 august, exerciții militare NATO cu participarea trupelor din SUA și Polonia. "Criza din Belarus este de tip politic, iar acuzațiile conducerii Belarusului privind interferențe externe ori amenințări au rolul de a transfera vina și a justifica acțiunile", a declarat Raimundas Karoblis, ministrul Apărării din Lituania.
Rusia a anunțat duminică dimineață că i-a transmis lui Aleksandr Lukașenko disponibilitatea de a oferi asistență militară în caz de necesitate, în contextul protestelor.
Zeci de mii de persoane participă, duminică seară, la "Marșul libertății", contestând realegerea președintelui Aleksandr Lukașenko. Mitingul se desfășoară pe Bulevardul Independenței din Minsk.
Pe fondul protestelor, Aleksandr Lukașenko a lansat un nou apel la "apărarea țării și a independenței acesteia".
Un sondaj efectuat pe aplicația Telegram arată că Svetlana Tihanovskaia a fost votată de 53% dintre utilizatori, iar Aleksandr Lukașenko de doar 2%.
0 comments :
Trimiteți un comentariu