♦ Cum dobânzile acestor instrumente financiare sunt atractive, mai bune față de cele de la depozitele bancare, ZF, pe baza răspunsurilor primite în urma solicitărilor transmise societăților de brokeraj, a realizat un ghid cu privire la investiția în titluri de stat, în care prezintă avantaje și dezavantaje.Din 15 iulie 2020 și până pe 7 august 2020 se desfășoară perioada de subscriere pentru titlurile de stat vândute de Ministerul Finanțelor, ofertă adresată exclusiv persoanelor fizice, atât rezidente cât și nerezidente, și care va fi listată la Bursa de la București.
Ulterior investitorii vor putea tranzacționa aceste instrumente financiare pe piața de capital având în vedere că spre deosebire de celelalte emisiuni de titluri de stat pentru populație, care se vindeau prin Poștă și Trezorie, cea din vara anului 2020 se vinde prin bursă.
Cum dobânzile acestor instrumente financiare sunt atractive, mai bune față de cele de la depozitele bancare, Ziarul Financiar, pe baza răspunsurilor primite în urma solicitărilor transmise societăților de brokeraj, a realizat un ghid cu privire la investiția în titluri de stat, o rubrică structurată sub formă de Q&A; (răspuns și întrebare).
1. Cine poate investi în titluri de stat pentru populație?
Oferta de vânzare a celor trei emisiuni de titluri de stat (2 denominate în monedă națională și una în euro) se adresează doar persoanelor fizice. Marcel Murgoci, director de tranzacționare al Estinvest, spune că dobânzile oferite sunt atractive, mai bune față de cele la depozitele bancare.
2. Care este dobânda pentru aceste titluri de stat?
Pentru emisiunea denominată în lei cu scadența pe doi ani, cea care a atras și cea mai mare valoare a subscrierilor până ieri seară, dobânda este fixă, respectiv 4% pe an. Pentru cea pe patru ani dobânda este tot fixă dar de 4,5% pe an, iar pentru titlurile de stat în euro pe cinci dobaânda este de 2%.
Spre comparație dobânda medie la depozitele noi în lei ale populației cu scadența între 1 și 2 ani inclusiv era la final de mai 2020 de 3,16% pe an, arată datele BNR. Pentru depozitele cu scadența peste 2 ani, dobânda medie era de 2,09% pe an.
3. Care este investiția minimă?
Potrivit prospectului, valoarea minimă a unei subscrieri este de 5.000 de lei (50 de titluri) pentru emisiunile denominate în lei și de 1.000 euro (10 titluri) pentru cea denominată în euro.
4. Când intră la tranzacționarea la bursă?
Data admiterii la tranzacționare este prima zi lucrătoare după data decontării tranzacțiilor aferente închiderii ofertei ( în jurul datei de 13 august 2020). Începând cu respectiva dată, poate tranzacționa respectivele titluri orice tip de investitor (persoană fizică sau juridică).
5. Cum se pot cumpăra aceste titluri de stat?
După admiterea la tranzacționare, investitorii pot cumpăra/vinde titluri de stat prin intermediul societăților de brokeraj, precum și prin intermediul instituțiilor de credit autorizate să efectueze operațiuni pe piața de capital. Până pe 7 august, subscrierile se pot face la un broker autorizat pentru această operațiune de finanțare.
6. Dacă un investitor vinde titlul de stat după 6 luni, deci până în scadența de 2 ani, ce primește?
Convenția folosită, în privința prețului de cotare/tranzacționare, în cazul obligațiunilor și titlurilor de stat, este prețul net. Acesta reprezintă prețul care nu include dobânda acumulată, fiind exprimat ca procent din valoarea nominală a titlului. Prețul final al tranzacției este reprezentat de prețul netĂdobânda cumulată. În cazul în care tranzacția se decontează „cum-cupon“, se calculează „dobândă acumulată pozitivă“ care reprezintă dobândă acumulată pe care o plătește cumpărătorul vânzătorului în cazul în care cumpărătorul primește plata cuponului curent.
Marcel Murgoci spune că în cazul de mai sus, dacă un investitor va vinde un titlu de stat (scadența 2 ani) după 6 luni de la data emisiunii, atunci el va primi de la cumpărător dobânda acumulată în valoare de: 100x100x4%x(180/360) â 200 lei Ă prețul net negociat (dacă prețul net ar fi 100% atunci investitorul ar primi 10.000 leiĂ200 lei â 12.000 lei).
7. Ce influențează câștigurile din titluri de stat? În cazul instrumentelor tranzacționate.
„Partea cea mai interesantă intervine la determinarea prețului net (cel negociat de către părțile tranzacției). Nivelul inflației și politica de dobânzi a BNR sunt factorii care influențează cel mai mult câștigurile în cazul titlurilor. Prețul net al titlurilor va reflecta valoarea venitului pe care îl oferă prin cupoanele plătite. Atunci când ratele de dobândă scad, titlurile devin mai valoroase deoarece au fost vândute într-un mediu cu rata dobânzii mai mare și, prin urmare, au cupoane mai mari. și invers“, spune Marcel Murgoci.
8. Care sunt avantajele investiției în titluri de stat?
În primul rând, titlurile de stat oferă un venit neimpozabil, față de un impozit de 10% în cazul depozitelor bancare. În al doilea rând acestea sunt garantate de stat. Spre deosebire de acțiuni, titlurile oferă la o dată specificată un cupon, astfel că investitorii se pot baza pe respectivul venit, fără riscuri considerabile, venit care ar putea fi reinvestit.
Probabil, investitorii vor include, în portofoliile lor, titlurile de stat, în încercarea lor de a reduce riscul general al portofoliului de investiții.
9. Dar dezavantaje?
Principalul dezavantaj este că dacă dobânzile pe piața monetară cresc, atunci prețul titlurilor scade. Un alt dezavantaj identificat de Marcel Murgoci este creșterea inflației care ar eroda câștigurile în termeni reali. Dar acest risc taie și din randamentele depozitelor bancare. „Risc de lichiditate, dacă ar exista un număr foarte redus de tranzacții“, spune Murgoci.
10. A mai apelat statul român la populație pentru a se finanța prin bursă?
Utima dată când statul român a apelat la bursă pentru a vinde titluri de stat a fost în anul 2015, cand a vândut emisiunea de titluri Centenar, cu scadența în anul 2017. Dar emisiunea din vara anului 2020 aduce o premieră, respectivă o tranșă de finanțare în euro.
0 comments :
Trimiteți un comentariu