♦ Traiectoria redresării economiei României va urma un scenariu între „V“ și „L“ ♦ Economia se va înviora rapid în faza inițială, iar apoi se va aplatiza treptat, cu posibile scăderi înainte să atingă nivelul precriză.Traiectoria redresării economiei României va urma un scenariu între „V“ și „L“, unde revenirea economiei urmărește o înviorare rapidă în faza inițială, iar ulterior se aplatizează treptat, marcând și posibile scăderi tranzitorii înainte să atingă nivelul înregistrat înainte de criza generată de pandemia de COVID-19, consideră Csaba Balint, membru al Consiliului de administrație al BNR.
„Acest profil al recuperării economice este scenariul cel mai probabil în opinia mea, și îl putem numi scenariu de bază sau V1, însă este condiționat de un set de factori printre care gestionarea situației epidemice fără a fi necesară reapelarea la măsuri de închidere generalizată ale economiilor, precum și recuperarea principalelor economii ale lumii în linie cu așteptările indicate de majoritatea analiștilor profesioniști“, spune Csaba Balint într-o amplă analiză publicată pe portalul de opinii al Băncii Naționale, OpiniiBNR.ro.
Membrul boardului BNR mai arată că experiența ultimelor două decenii și jumătate ne arată că, de obicei, economia românească are nevoie de cca. 5-6 ani pentru a reveni la nivelul PIB precriză, însă de această dată consensul pieței prevede că doi ani ar fi suficienți pentru ca economia românească să recupereze pierderile suferite în trimestrul al doilea din 2020.
„5-6 ani este o perioadă foarte lungă, mai ales sub presiunea condițiilor nefavorabile ale crizelor. Spre deosebire de cele două recesiuni majore anterioare, de această dată consensul pieței (media opiniilor analiștilor intervievați de Reuters și Consensus Economics) prevede că doi ani ar fi suficienți pentru ca economia românească să recupereze pierderile suferite în trimestrul II 2020. Astfel, pe parcursul anului 2022 teoretic am reuși să revenim la PIB-ul înregistrat anterior crizei pandemice. Cu alte cuvinte, experiența deceniilor trecute de 5-6 ani stă față în față cu așteptarea de circa 2 ani a profesioniștilor în contextul actualei crize. Personal, în continuare tind să cred că așteptările analiștilor sunt mai aproape de adevăr, în principiu datorită caracteristicilor unice ale crizei și măsurilor economice externe și interne, considerate a avea o magnitudine istorică.“
Csaba Balint atenționează însă că scenariul prezentat al recuperării economice este condiționat de un set de factori.
„În primul rând, se presupune că vom reuși să gestionăm situația epidemică (prin depistarea persoanelor infectate, izolare locală etc.), atât pe plan intern, cât și la nivel global, fără a fi necesară reapelarea la măsuri de închidere generalizată ale economiilor. O altă condiție este ca principalele economii ale lumii să beneficieze de o recuperare în linie cu așteptările indicate de majoritatea analiștilor profesioniști. Să nu avem iluzii, dacă economia globală nu va reuși să-și revină, nici noi nu vom avea prea multe șanse să ieșim din situația dificilă cauzată de pandemie.“
În același timp, Csaba Balint consideră că și dacă sunt îndeplinite condițiile menționate, revenirea economiei locale poate fi anulată †prin măsuri care să submineze în mod semnificativ încrederea investitorilor în economia României, cum ar fi pierderea categoriei ratingului de țară recomandată pentru investiții, care ar implica costuri imense pentru toate sectoarele economiei.
„Numărul și diversitatea condițiilor care sunt necesare pentru recuperarea deplină indică faptul că economia se află în pragul unei etape foarte fragile a procesului de redresare. Dacă nu acordăm atenția cuvenită circumstanțelor care ar putea pune în pericol revenirea, atât progresele obținute până acum, cât și perspectivele viitoare se pot schimba radical într-o fracțiune de secundă“.
De asemenea, în absența unor abordări adecvate și responsabile în perioada următoare, din partea tuturor actorilor, acumularea extrem de rapidă a datoriilor - o tendință tipică a crizei actuale, mai ales în cazul sectorului public, creează toate premisele unei furtuni din familia crizelor financiare clasice.
„Deși sunt sceptic în această privință, totuși nu poate fi exclus în totalitate un scenariu oarecum mai optimist decât cele prezentate mai sus, pe fondul unor utilizări extrem de eficiente a fondurilor UE, soluții medicale integrate și imediat accesibile etc., urmate de o revenire mai rapidă a pieței muncii și a încrederii în economie. Primul pas și cel mai important însă este să limităm riscurile deja cunoscute și să consolidăm, prin măsuri sustenabile, recuperarea care s-a conturat deja“, mai spune Csaba Balint.
0 comments :
Trimiteți un comentariu