Fie că e vorba de taxe pe păcănele, pe mâncare nesănătoasă și vicii sau pe afacerile giganților de internet, guvernele statelor din Grupul Vișegrad au apucat să anunțe impozite noi înainte de pandemie, când deja cheltuiau cu generozitate, astfel încât acum se pot lăuda că nu este nevoie de creșterea taxelor impuse populației pentru acoperirea costurilor provocate de criză. Mai mult de atât, guvernul de la Praga vrea să reducă impozitul pe venit. În schimb, Ungaria pare să-și fi făcut un obicei din a taxa retailerii și băncile, în general companii străine, în caz de criză.Recesiunea provocată de pandemia de COVID-19 a forțat guvernele din toată lumea să majoreze cheltuielile pentru a proteja locurile de muncă și veniturile contribuabililor, creând astfel o bază cât mai solidă pentru revenirea economiilor. Însă aceste cheltuieli suplimentare va trebui acoperite într-un fel sau altul, iar mijloacele cele mai la îndemână sunt datoriile și taxele. Cum UE a dat liber la îndatorare, până și Germania își calcă pe inimă și își va lăsa datoria să crească după ani de disciplină financiară strictă. Însă cu taxele este mai greu pentru orice guvern, dar mai ales pentru cele populiste, pentru că majorarea lor se face simțită într-un fel sau altul în buzunarul alegătorului.
La sfârșitul lunii trecute, guvernatorul băncii centrale a Cehiei Jiri Rusnok a făcut ceva ce nu-i stă în fire: a criticat conducerea politică a țării, spunând că planul de a reduce impozitul pe venit va crește presiunile care apasă pe un buget deja găurit de șocurile pandemiei de COVID-19, scrie Bloomberg.
Anul acesta, Cehia, cea mai matură economie din fostul bloc comunist, va înregistra un deficit bugetar record. Reacția lui Rusnok a venit după ce premierul miliardar Andrej Babis anunțase cu câteva zile înainte reducerea impozitului pe profit, inițiativă care ar lărgi pachetul de stimulare a revenirii economiei ce include măsuri precum subvenționarea parțială a salariilor angajaților trecuți pe program redus de lucru, bonusuri pentru personalul medical și subvenționarea chiriilor comerciale.
Rusnok a avertizat că reducerea impozitelor nu va stimula consumul, așa cum crede guvernul, deoarece oamenii vor pune deoparte venitul suplimentar. Executivul a aprobat diminuarea impozitului pe veniturile mici și mijlocii de la 20% la 15%. Persoanele cu venituri de peste 139.000 de coroane (5.323 euro) pe lună plătesc o taxă de 23%. Reforma fiscală vizează 4,5 milioane de angajați. Guvernul a aprobat, de asemenea, o propunere de a oferi pensionarilor un bonus excepțional de 5.000 de coroane (191 euro), sumă ce urmează a fi adăugată pensiilor din decembrie. Scopul este de a-i ajuta pe pensionari să acopere costurile de trai în creștere. De asemenea, guvernul a propus ca angajații să poată alege între a primi bonuri de masă și bani cash. Dacă scade impozitul pe venit, cresc taxele în altă parte.
În iunie, cele două partide aflate la guvernare în Cehia au convenit să introducă o taxă digitală de 5% pe veniturile obținute local de giganții de internet internaționali cum sunt Amazon și Google. Cota este redusă față de planul inițial, gândit anul trecut, care prevedea o taxă de 7%. Impozitul digital este aspru condamnat de guvernul SUA. De anul acesta cresc treptat și accizele pe țigări și alcool și sunt majorate taxele pe anumite jocuri de noroc, legea în acest sens fiind adoptată în 2019, odată cu o prevedere care introduce taxarea unei părți din rezervele financiare ale companiilor de asigurări, potrivit agenției naționale de presă a Cehiei.
În Polonia, la sfârșitul lunii trecute președintele Andrzej Duda a promulgat o lege prin care este majorat de anul viitor costul băuturilor cu conținut ridicat de zahăr și alcoolice.
Măsura, care ar aduce 684 de milioane de euro la buget, a fost propusă de guvern anul trecut cu scopul de a „promova alegerile sănătoase ale consumatorului“, dar a stârnit critici deoarece aparent ar reprezenta o încălcare a promisiunii guvernului de a nu majora taxele. Însă guvernul insistă că nu este vorba de o taxă. Noua „suprataxă“, cum îi spune executivul, va adăuga un cost fix, de 0,50 de zloți (0,11 euro) la costul unui litru de băutură care conține zahăr sau îndulcitori.
Va exista, în plus, un cost suplimentar de 0,05 zloți pe litru pentru fiecare gram de zahăr peste 5g/100ml. De asemenea, băuturile alcoolice vândute în sticle mai mici de 300 mililitri vor primi o „suprataxă“ de 25 de zloți pe litru de conținut de alcool. Sunt vizate sticlele mici deoarece în special acestea sunt considerate ca fiind periculoase pentru sănătatea tineretului. Vor fi suprataxate și băuturile energizante.
Guvernul a explicat că veniturile astfel obținute nu vor intra la bugetul de stat, ci vor merge în sistemul de sănătate publică. Din ianuarie va intra în vigoare și o taxă progresivă specială pentru sectorul de retail, care vizează comercianții cu venituri lunare de peste 4 milioane euro. Taxa are 2 niveluri „ 0,8% și 1,4%, în funcție de mărimea veniturilor, și nu va afecta vânzările online. Legea pentru acest impozit a intrat în vigoare în 2016, dar aplicarea ei a fost amânată din cauza unui conflict al guvernului cu Comisia Europeană. Guvernul a asigurat în august că nu are planuri de a introduce alte taxe în afară de cea din retail.
Ungaria suprataxează de ceva ani băuturile nesănătoase. Însă și-a făcut un obicei și din a suprataxa băncile și retailerii atunci când vreo criză lovește bugetul. Astfel, în aprilie, guvernul de la Budapesta a anunțat un fond de 1,8 miliarde de euro pentru combaterea efectelor pandemiei, acesta fiind finanțat printr-o taxă special impusă băncilor și retailerilor multinaționali. Ungaria a mai recurs la această strategie îndelung criticată în 2010, când criza datoriilor suverane devasta Europa.
0 comments :
Trimiteți un comentariu