Economiile Americii și zonei euro sunt încă mai mici decât erau anul trecut, în timp ce China a depășit deja nivelul avut în ultimul trimestru din 2019 și a redevenit motorul de creștere al economiei mondiale.În timp ce zona euro se ajută de revenirea Chinei prin relațiile comerciale pe care Germania le are cu aceasta, SUA, autoizolate prin războaiele lor comerciale, se bazează mai mult pe energia internă.
Când viitorul președinte al SUA va prelua șefia guvernului, el va conduce o economie care și-a revenit cu o viteză supersonică în al treilea trimestru. Totuși, economia SUA este cu 3,5% sub cota de la sfârșitul anului trecut, scrie Financial Times. Produsul Intern Brut (PIB) al zonei euro este cu 4,3% mai mic, în timp ce economia chineză este deja cu circa 3% mai mare decât era în 2019. SUA sunt cea mai mare economie a lumii, iar zona euro este pe locul doi, însă aceasta din urmă este una fragmentată, care merge în direcții diferite și cu viteze diferite. Concurentul direct al SUA este China, care în unele privințe, cum ar fi mărimea economiei raportat la paritatea puterii de cumpărare, este pe primul loc la nivel mondial.
Deși recesiunea înseamnă cel puțin două trimestre consecutive cu scădere economică, dimensiunile ei - dar și viteza revenirii - se văd cel mai bine atunci când evoluția economiei dintr-un trimestru este comparată cu cea din aceeași perioadă a anului anterior. Urmărind acest criteriu, economia americană s-a prăbușit cu aproape 31% în trimestrul doi. PIB-ul zonei euro a scăzut atunci cu 15%. Acestea sunt cele mai adânci recesiuni din istoria recentă a Americii și Europei. Statistica guvernului chinez, a cărei acuratețe este pusă uneori sub semnul îndoielii, arată pentru trimestrul doi o creștere anualizată de 3,2%.
Spre deosebire de restul lumii, China, de unde a început să se răspândească pandemia de Covid-19, a fost lovită de criză cu forță maximă în primul trimestru al acestui an, dar nici atunci scăderea n-a trecut de 10%, situându-se la minus 7%. Trimestrul trei a adus recuperări puternice în Occident: PIB-ul american a sărit în sus cu 33%, în ritm anualizat - singura măsură a evoluției economice pe care o oferă statistica guvernului de la Washington. Însă analiștii au calculat o creștere trimestrială de 7,4%. An la an, economia zonei euro și-a încetinit scăderea, ajungând la minus 4%, însă în ritm trimestrial a avansat cu 12%. America a reușit astfel să recupereze două treimi din ce a pierdut în criza provocată de pandemie.
Revenirile din SUA și Europa s-au datorat în principal redeschiderii afacerilor și reluării activităților economice închise prin măsurile de lockdown aplicate de guverne pentru a încetini răspândirea coronavirusului. În zona euro, recuperarea reflectă și legăturile comerciale strânse ale Germaniei cu economia chineză, care a depășit faza de revenire. De aceea, creșterea în intensitate a pandemiei este mai periculoasă pentru SUA și Europa decât pentru China.
Pentru unii observatori, cum ar fi comentatorul pe teme economice John Plender de la Financial Times, situația de acum de pe scena economică globală este ironică.
În timp ce Donald Trump și Joe Biden, care s-au bătut în ultimele luni pentru funcția de președinte al SUA, s-au întrecut în a se arăta cât mai duri față de China, economia chineză a redevenit motorul de creștere al economiei lumii.
Constructorii auto și companiile de inginerie din Germania au arătat clar acest lucru. China este singura dintre economiile mari ale lumii care va avea o evoluție pozitivă anul acesta. FMI proiectează o creștere a PIB de aproape 2% pentru 2020 și de peste 8% pentru 2021.
Însă întreținerea tensiunilor comerciale dintre cele mai mari două economii înseamnă că SUA nu vor putea beneficia de piața chineză așa cum a făcut-o în criza din 2007-2008, când economia Chinei a fost impulsionată puternic fiscal și prin politici monetare, remarcă Plender.
Chad Bown de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională arată că importurile Chinei din SUA acoperite de acordul de comerț din ianuarie nu au reușit să atingă nivelurile de dinainte de războiul comercial, fiind cu 16% sub cele din 2017. Spre comparație, importurile Chinei din restul lumii sunt cu 20% mai mari.
Totodată, spune Bown, angajamentul asumat de Beijing de a cumpăra în plus produse și servicii americane de 200 de miliarde de dolari prin acordul comercial descris ca „istoric“ de Trump este doar pe jumătate respectat.
Un studiul realizat de New York Federal Reserve și Universitatea Columbia a găsit că războiul comercial a redus capitalizarea de piață a companiilor americane listate la bursă cu 1.700 de miliarde de dolari, echivalentul a 6% din valoarea acțiunilor incluse în indicele principal american S&P; 500. Acest lucru reflectă cum amenințările cu tarife de import făcute de Trump au redus așteptările de profit ale companiilor expuse. Analiza nu a identificat niciun efect benefic pentru afacerile care au primit protecție față de tarifele comerciale. Adevărul este că reacția Beijingului a produs haos în exporturile SUA. Tarifele americane au forțat companiile americane să accepte marje de profit mai mici, să reducă salariile și personalul din SUA și să majoreze prețurile pentru piața americană.
0 comments :
Trimiteți un comentariu