♦ Datele comisiei electorale din Moldova arată că Maia Sandu a primit aproape 36% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce Igor Dodon a atras aproape 33%.Primul tur al alegerile prezidențiale din Republica Moldova i-a adus din nou față în față pe actualul președinte, pro-rusul Igor Dodon, și pe pro-europeana Maia Sandu, o fostă economistă la Banca Mondială susținută de personaje proeminente din UE. În timp ce în plină criză economică Dodon și-a axat campania pe un împrumut rusesc care nu mai vine, Sandu a promis că va încerca să atragă mai multe fonduri europene.
Unii analiști spun că alegerile sunt un nou episod al îndelungatei bătălii pentru orientarea geopolitică a Moldovei care divizează în profunzime politica celei mai sărace economii europene de când țara și-a căpătat independența față de URSS în 1991, după cum scrie Financial Times. Alții cred că de data aceasta geopolitica a trecut în fundal, Maia Sandu acceptând realitatea politică din Moldova, aceea că înfruntarea Rusiei nu poate fi o strategie electorală câștigătoare. În Ucraina, o țară în conflict cu Rusia, alegerile pentru președinte de anul trecut au fost câștigate de actorul Volodimir Zelenski cu o campanie care a ocolit problema anexării Crimeei de către Rusia.
Actualul scrutin din Republica Moldova are loc într-un peisaj economic zdruncinat de criza provocată de pandemia de Covid-19. PIB-ul s-a prăbușit cu 11,5% în al doilea trimestru, în ritm anualizat, potrivit datelor oficiale. FMI estimează pentru întregul an o contracție economică de 4,1%, iar Banca Mondială una de 5,2% și avertizează că dacă pandemia se prelungește, economia va avea o capacitate limitată de a-și reveni. Amploarea globală a crizei își pune amprenta asupra economiei moldovenești și prin faptul că scad sumele da bani trimise acasă de cetățenii care muncesc în străinătate. Unii analiști estimau în primăvară remiteri mai mici cu 17% anul acesta, însă în acea periodă majoritatea guvernelor vedeau economiile revenindu-și spre sfârșitul anului. Potrivit Organizației Internaționale a Migrației, peste 237 de mii de familii din Republica Moldova, adică un sfert din gospodării, primesc bani de la rudele aflate la muncă în alte țări, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remiteri. Mulți dintre cei care trimit bani acasă muncesc în Rusia, economie acum lovită dur de criză și pandemie. O altă particularitate a economiei moldovenești este că 10% din ea este reprezentată de agricultură, sector unde sunt concentrate o treime din locurile de muncă.
Datele comisiei electorale din Moldova arată că Sandu a primit aproape 36% din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce Dodon a atras aproape 33%. Rata de participare la vot a fost de doar 41%, cu puțin mai mică decât în 2016, când Dodon a primit 48% din voturi în prima rundă, iar Sandu 39%. Al doilea tur de scrutin a fost câștigat de Dodon cu 52% din voturi, în mare parte datorită sprijinului pe care acestuia i l-a dat Vladimir Plahotniuc, politician și om de afaceri despre care se spune că era atunci adevăratul conducător al țării. Între timp, Plahotniuc a fost pus sub acuzare în cazul celui mai mare furt din istoria Moldovei - este vorba de un miliard de dolari care a dispărut din băncile moldovenești - și este acum fugar, dar are încă influență în țară. Plahotniuc are probleme cu justiția și în Rusia, unde este acuzat de trafic de droguri. Turul doi al actualelor alegeri urmează peste două săptămâni.
Dodon, care este popular în rândul moldovenilor vorbitori de limbă rusă, este în favoarea unor legături mai strânse cu Moscova și a mizat, din nou, pe cartea rusească.
Pe 28 septembrie, el a ținut o videoconferință cu președintele rus Vladimir Putin în care a discutat despre posibilitatea primirii unui ajutor rusesc pentru fermierii moldoveni afectați de secetă și despre progresul negocierilor privind un împrumut de la Moscova de 200 de milioane de euro. În primăvară, Curtea Constituțională a țării a declarat acordul pentru împrumutul pe zece ani ca fiind neconstituțional, iar opoziția îl critică spunând că acesta va fi folosit pentru proiecte nenecesare de care ar profita companiile din Rusia.
Dodon a declarat pentru NTV TV că i-a cerut șefului gigantului petrolier rus Lukoil o reducere de 10-12% la prețurile motorinei importate pentru fermieri. Președintele, în vârstă de 45 de ani, și-a lansat campania, susținută de Partidul Socialist, pe un șantier promițând extinderea și repararea rețelei rutiere deteriorate a țării, un sistem de protecție socială mai bun, modernizarea zonelor rurale, o economie durabilă, „apărarea și consolidarea statalității“, o politică externă „echilibrată“ și protejarea valorilor creștine „tradiționale“.
Sandu, fost economist al Băncii Mondiale care a deținut pentru o scurtă perioadă funcția de premier al Moldovei, a fost susținută de personalități europene precum liderul Partidului Popular European, polonezul Donald Tusk. Ea s-a angajat să creeze legături economice mai strânse cu UE.
Despre Sandu, în vârstă de 48 de ani, Tusk a declarat în septembrie, în română - sau în limba moldovenească - că atunci „când cineva din Europa mă întreabă dacă Moldova merită sprijin, răspund imediat - Da! Și când întreabă cine poate aduce Moldova la succes cel mai repede, răspund imediat - Maia Sandu“. Kremlinul a arătat clar că urmărește îndeaproape evenimentele din națiunea cu 3,5 milioane de locuitori. Luna trecută, Serghei Narișkin, șeful serviciului de informații externe al Rusiei, a acuzat SUA că pregătesc un Ñscenariu revoluționar“ în Moldova înainte de alegeri după scenariul din Belarus și Kârgâzstan. O investigație publicată de Centrul Dossier din Moscova și de RISE Moldova susține că Dodon beneficiază de consilieri politici care au legături cu Kremlinul.
0 comments :
Trimiteți un comentariu