Pentru cei mai mulți dintre marii constructori auto occidentali, era post-Dieselgate și postpandemie înseamnă nu doar reinventare, ci și restructurare. După prăbușirea într-un scandal monstru a fugarului Carlos Ghosn, Luca de Meo, noul director executiv al Renault, a recentrat compania dinspre expansiunea producției spre reformarea brandurilor. Aceasta înseamnă reducerea capacității de producție a fabricilor cu un sfert și tăierea mai în adâncime a costurilor, scrie Financial Times.Renault este un constructor auto francez care are o uzină importantă în România - Dacia. Ford, companie auto americană cu anvergură internațională, a anunțat recent încetarea operațiunilor de producție din Brazilia, vechi de mai bine de un secol. Decizia pune în pericol peste 5.000 de locuri de muncă la trei fabrici.
Divizia braziliană pierde bani de la criza economică braziliană din 2013 încoace. Ford are o fabrică și în România, la Craiova. Manevra face parte dintr-un plan mai cuprinzător de 11 miliarde de dolari de „acțiune de urgență pentru revigorarea operațiunilor automotive - îmbunătățirea calității, reducerea costurilor și accelerarea restructurării afacerilor neprofitabile“.
Noul CEO al Ford Jim Farley a reformat condu-cerea companiei și reechilibrează modelul de business pentru a-l concentra pe elemente precum tehnologiile pentru mașini electrice și autonome și vehicule comerciale. Reforma are ca scop recâștigarea încrederii investitorilor, care de ani de zile ocolesc compania.
Fiat-Chrysler, grup italo-american ieșit din scandalul Dieselgate cu o amendă uriașă în SUA, este pe cale să fuzioneze cu producătorul auto francez PSA (Peugeot, Citroen, Opel și Vauxhall). Mariajul va însemna, probabil, înstrăinarea brandurilor Chrysler și Lancia, potrivit Associated Press, care citează păreri ale analiștilor. General Motors, un alt mare constructor auto american, derulează deja din 2018 un plan masiv de restructurare ce implică eliminarea a 14.000 de locuri de muncă în America de Nord după ce în urmă cu un deceniu a ajuns în pragul falimentului.
Volkswagen, constructorul auto german și liderul pieței globale de la care a pornit scandalul Dieselgate, a anunțat anul trecut că abandonează planurile de a construi o fabrică nouă în Turcia, citând ca motive turbulențele create de pandemie. Însă planurile erau deja suspendate din cauze ce țin de geopolitică - expansiunea militară turcă în țările vecine. De atunci au crescut presiunile ca resursele financiare să fie concentrate pe tehnologia propulsiei electrice. În 2019, Audi, brand al VW, a prezentat un program de restructurare prin care va renunța la unul din zece locuri de muncă până în 2025 pentru a face economiile necesare reorientării către mașini electrice, notează CNBC. Unii analiști consideră că VW este mult prea ineficient în comparație cu concurentul direct Toyota, ceea ce se vede și în prețul acțiunilor.
Ola Kallenius, CEO-ul Daimler, un alt mare constructor de mașini german, a atenționat anul trecut că grupul său, care produce mașinile Mercedes-Benz, și întreaga industrie auto vor trebui să suporte restructurări dureroase pentru a putea depăși efectele economice negative ale pandemiei de COVID-19. „Realitatea semnificativ mai dură“ pentru industrie este că după pandemie va fi nevoie de reduceri salariale „drastice“. Ajustările sunt necesare pentru protejarea condițiilor financiare ale companiei și a investițiilor în tehnologiile viitorului, a spus Kallenius.
Propriul plan de restructurare al Daimler, prezentat în noiembrie 2019, prevede reducerea personalului cu peste 10.000 de persoane pentru diminuarea cheltuielilor cu 1,4 miliarde de euro până în 2022. Compania ar putea renunța la alte 10.000 de locuri de muncă până în 2025, potrivit revistei Automobilwoche, care citează surse de la Daimler pe care nu le-a identificat.
Daimler avea la finalul anului 2019 circa 299.000 de angajați. Unele estimări spun că până în 2030 industria auto din Germania va pierde o jumătate din cele 800.000 de locuri de muncă ale sale. Jucătorii sunt însă mai optimiști, remarcă Deutsche Welle. Industria auto germană este în prezent una din principalele baze ale industriei țărilor est-europene. Ungaria, spre exemplu, este dependentă de aceasta. Însă pentru România mai important este Renault.
CEO-ul Luca de Meo a precizat, în prezentarea strategiei de restructurare, că intenționează să majoreze economiile cu 50%, de la două miliarde de euro la trei miliarde de euro până în 2025. Capacitatea de producție a uzinelor va fi diminuată de la patru milioane de mașini la 3,1 milioane de mașini până în 2025. De Meo încearcă să convingă acționarii că poate revigora compania după ani de vânzări lente și relații dificile cu partenerul de alianță Nissan.
Compania japoneză este și ea în plin proces de restructurare și diminuare a costurilor, una din ținte fiind reducerea cu 15% a personalului la nivel mondial, inclusiv în Europa. Aceasta înseamnă desființarea a 20.000 de locuri de muncă. Renault, care în 2018 a înregistrat primele pierderi după un deceniu, a fost forțat de șocul pandemiei să apeleze la ajutorul statului francez. Astfel, grupul a primit un credit garantat de stat de cinci miliarde de euro și a stabilit un plan de reducere a costurilor cu două miliarde de euro ce presupune și desființarea a 15.000 de locuri de muncă, dintre care o treime în Franța. Renault va reforma cele patru branduri ale sale, printre care Dacia, Lada și Alpine, pentru a stopa canibalizarea internă. Sub brandul Alpine vor fi produse doar mașini electrice.
Renault are tradiție cu producerea de mașini electrice, modelul Renault ZOE fiind deja un reper pentru vânzări. De asemenea, anul trecut a fost prezentat primul model electric al Dacia, Dacia Spring, care va fi fabricat în China.
0 comments :
Trimiteți un comentariu