Green Deal nu înseamnă ceva ieftin, ci este scump și de calitate. Autoritățile trebuie să se pregătească. Construcțiile verzi vin cu nevoia de personal calificat pentru noile norme, dar și cu cea de deschidere din partea autorităților

Trecerea la o nouă generație de clă­diri, cele verzi, eficiente ener­getic, va presupune efor­turi financiare atât din partea com­paniilor private, cât și din partea autorităților, este părerea împărtășită de jucătorii din con­strucții și imo­bil­iare, îm­pre­ună cu cei din zo­na de finan­ța­re, dar și din do­meniul ener­getic. Zece repre­zentanți ai acestor sectoare au participat la video­con­ferința Economia ver­de, realizată de ZF în par­teneriat cu Raiffei­sen Bank, care a avut loc joi și care a fost dedicată clădi­rilor și modului în care finanțăm, con­struim și operăm acest tip de imobile.

„Fiecare in­sti­tuție va trebui să facă o analiză să va­dă dacă proiectul pe care îl finan­țea­ză este sustenabil sau nu. Criteriile de sus­tenabilitate au devenit o necesitate“, a spus Cristian Sporiș, vicepreședintele Raiffeisen Bank.

În România însă s-a făcut până acum eco­nomie la elemente precum atenția la mediu, siguranța și confortul ambiental atunci când vine vorba de construcții și, prin ur­mare, acest sector a devenit unul dintre cele mai poluante din orașe. Ceea ce se con­stru­iește în România cu 500-600 de euro/mp, în Polonia se construiește cu 1.200 de euro/mp, iar în Belgia cu 2.500 de euro/mp, a exem­plificat Cristian Erbașu, proprietarul com­paniei Construcții Erbașu.  „În același timp, aceeași clădire în România se vinde cu 1.200 de euro/mp, în Polonia cu 2.000 de euro/mp, iar în Belgia cu peste 4.000 de euro/mp. Autoritățile trebuie să se pre­gă­teas­că pentru Green Deal și să înțeleagă ce în­seamnă acest lucru. Green Deal nu în­seam­nă ceva ieftin, Green Deal înseamnă ceva scump și de calitate. Dacă noi vom mer­ge mereu după criteriul costului cel mai mic, vom rămâne în urmă“, a spus Cristian Erbașu.

În vreme ce transporturile generează 23% din emisiile totale de CO2, clădirile generează în jur de 39%, din care 11% pe zona de construcții și 28% pe zona de ope­rare, a spus Andrei Văcaru, head of Capital Markets în cadrul companiei de consultanță imobiliară JLL Romania. „Când un fond de investiții va decide să intre într-o companie cu active imobiliare, va investi și în funcție de aspectele de sustenabilitate. Apare așadar un criteriu nou atunci când se discută o tranzacție. Atunci când cineva va veni și va achiziționa în România o clădire nouă sau veche, toți vor avea acest criteriu foarte sus pe agenda lor“, a spus Andrei Văcaru.

Construcțiile verzi vin însă cu nevoia de personal calificat pentru noile norme, dar și cu cea de deschidere din partea autorităților.

„Dacă va fi să construim verde, va trebui să avem personal calificat și companii care să-și asume riscurile unor astfel de proiecte, care nu vor fi ieftine. În ultimii ani, companiile care au arătat competențe în proiecte au fost lovite pe componenta financiară din mecanisme care nu respectă dinamica corectă a prețurilor în principal la materiale. Când vorbim de investiții în zona verde, zona privată este cea care face pionieratul și deschide potecile, iar zona publică este într-o așteptare latentă, care arată că fenomenul nu este înțeles în totalitate, iar reacțiile sunt amânate“, a spus Laurențiu Plosceanu, președintele ARACO (Asociația Antreprenorilor din Construcții).

Cristian Sporiș, Raiffeisen Bank

Cristian Erbașu, Erbașu Construcții

Andrei Văcaru, JLL România

Mihail Ștefan, Asociația Producătorilor de Polistiren Expandat din România

Răzvan Nica, BuildGreen

Laurențiu Plosceanu, Asociația Antreprenorilor din Construcții

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Alina-Elena Vasiliu