Descentralizarea producției de energie și a serviciilor asociate acesteia este unul dintre obiectivele majore ale tranziției energetice, crede Gijsbert Huijink, fondatorul Som Energia, una dintre cele mai mari cooperative de energie din lume, și cel care a lansat ideea Cooperativei de Energie din România.Fondată în 2010, în Girona, Spania, Som Energia promovează un model de business aproape disruptiv în domeniul utilităților, membrii cooperativei fiind acționari cu drepturi egale. Cu venituri de 80 mil. euro, peste 72.000 de membri și 138.000 de contracte de furnizare de energie verde, Som Energia poate rivaliza ca cifre cu o multinațională, dar forma de funcționare este complet diferită.
„Cooperativele de energie, la fel ca orice alt model similar de afaceri, au apărut atunci când modele tradiționale nu mai funcționau. În Spania, în marile orașe, nu erau probleme legate de serviciul de alimentare cu energie, dar în zonele mai izolate, deja lucrurile nu mai mergeau. Așa că oamenii s-au grupat. Cooperativa este un model de business, nu un ONG, dar țelul nu este profitul, ci serviciile bune pentru comunitatea sa“, spune Gijsbert Huijink.
În Spania, în acest moment funcționează circa 20 de cooperative de energie, Som Energia fiind printre cele mai mari.
„Totul a pornit de la o nevoie personală. Voiam conexiune la energie. Eu sunt olandez, iar în Olanda conexiunea la energie este un drept, nu plătești pentru el. Aici, în Spania, mie mi s-a cerut o investiție de 80.000 de euro pentru conectare, deși casa mea era la 200 de metri de rețea. Mi s-a părut inacceptabil, așa că am ales o soluție proprie de energie solară și baterii. În 2010 am devenit producător de energie solară, acesta fiind punctul de plecare pentru ceea ce azi este Som Energia.“
Mai puțin lobby, mai multă acțiune
Huijink spune că modelul cooperativelor de energie este foarte popular în Olanda, datând din anii ‘70-’80 marcați de criza petrolului.
„Așa că eu mi-am pus problema ce pot face în calitate de cetățean pentru a îmbunătăți lucrurile. Grupuri de lobby există peste tot, dar implicarea activă este cea care face diferența. În Spania oamenilor le-a plăcut ideea de a consuma energie verde cu garanție de origine. Deja vedem cum prețul energiei diferă chiar în funcție de origine. De exemplu, energia eoliană e mai scumpă decât cea solară. Oamenilor le place mai mult vântul.“
Olandezul spune că misiunea nu a fost deloc ușoară, ținând cont că lansarea proiectului a coincis chiar cu mijlocul crizei economice.
„Sectorul energetic, la fel cum avea să fie în România, se afla într-o criză marcată de tăierea subvențiilor pentru energia verde. În ciuda condițiilor, într-un an de la lansarea, cooperativa adunase 1.000 de membri, iar de atunci avem o creștere continuă. Am ajuns azi la un business de 80 de milioane de euro, cu un portofoliu de contracte de 138.000 și circa 72.000 de membri. Avem o producție anuală de 18 GWh din mai multe forme de energie verde, de la biogaz, la solar.“
Nu mai sunt necesare subvențiile, doar stabilitatea
Olandezul spune că independența de rețea câștigată în 2010 nu a fost deloc ușoară, costurile de atunci fiind de zece ori mai mari decât cele de acum, dar între timp dinamica pieței s-a schimbat complet. Cel mai important factor care a permis acest lucru a fost avansul tehnologic și scăderea dramatică a costurilor tehnologiei, mai ales în zona de energie solară.
„Energia verde nu mai are nevoie de subvenții. Noi am făcut primul nostru proiect solar fără subvenții, cu un preț garantat de stat, dar care este oricum mai mic față de cel din piață. Prețul garantat ne-a permis însă accesul la finanțare. Totul depinde de finanțare și de costurile asociate accesării acestui capital, iar banii de la bănci nu vin niciodată fără reguli stabile.“
În urmă cu trei ani, după succesul modelului de afaceri lansat în Spania, Huijink a adus același model în România.
„Relația mea cu România este personală, aș zice. Am venit pentru prima dată în 1993, când lucrurile erau complet diferite, am lucrat doi ani în zona de consultanță, iar apoi am pus bazele une fabrici de mobilă, Quadra Invest România. Am rămas în România până în 2005, așa că pot spune că sunt 50% olandez, 25% catalan și 25% român. În urmă cu trei ani am început discuțiile cu câțiva oameni interesați și așa a luat naștere Cooperativa de Energie.“
Un model nou în România
Cooperativa de Energie este prima companie participativă din domeniul energetic local, ai cărei membri, peste 600 în prezent, sunt acționari cu drepturi egale. Scopul Cooperativei este de a produce și furniza exclusiv energie verde către membrii ei, reprezentanții entității anunțând recent preluarea Apuron Energy, achiziție prin care Cooperativa obține licența de furnizare. Apuron Energy a terminat anul trecut cu un business de 20 de milioane de lei, dar cu pierderi de circa 90.000 de lei, după cum arată datele de la Ministerul Finanțelor. Achiziția Apuron de către Cooperativa de Energie s-a ridicat la circa 350.000 de euro prin tranzacție, dincolo de licență, fiind preluate și fluxurile de clienți. Banii pentru tranzacție au venit chiar de la membrii Cooperativei de Energie printr-un mecanism de investiție cu dobândă.
„Ai nevoie de mulți membri pentru a reuși să montezi ca și cooperativă un MW de energie. Aici intervine partea de furnizare care îți asigură masa necesară. Sunt foate mulțumit de felul în care merg lucrurile cu Cooperativa de Energie. Până acum proiectul era doar o promisiune, dar acum putem lucra. Când vom ajunge la mii de oameni, atunci vom putea vorbi de un impact.“
Un pas pentru includerea producției în portofoliu este acela de a integra cât mai mulți prosumatori, consumatori de energie de talie mică ce-și asigură singuri necesarul prin unități de producție proprii. Problema este că, în ciuda popularității subiectul, prosumatorii încă sunt o nișă în România.
Prosumatori doar în discursuri
Cele mai recente date arată că România are numai 1.732 de prosumatori. Cei mai mulți sunt în regiunea Transilvania Sud, 588, după cum arată datele oficiale. Sectorul este susținut prin programul guvernamental Casa Verde, aflat în acest moment într-un blocaj privind decontările. Prin programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru acoperirea consumului propriu, finanțarea se ridică până la 90% din valoarea cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 de lei, pentru proiecte care pornesc de la o capacitate minimă de 3 KWp și ajung până la 100 kWp.
„Dacă vrei să ai prosumatori, atunci lucrurile trebuie să fie foarte simple. Accesul la energie trebuie să fie văzut ca un drept. În Spania, acum trei ani, lucrurile erau la fel de complicate ca aici, dar acum situația e complet schimbată. Programul de finanțare care acoperă 90% din costuri blochează de fapt piața. Creează un boom de moment, care presupune un boom de aplicații și deci un volum de muncă foarte greu de gestionat, iar oamenii apoi nu fac decât să aștepte următorul boom. Piața nu trebuie să crească prin excese, ci constant“, subliniază Gijsbert Huijink.
Dincolo de reglementări, rețeaua în sine este o piedică pentru conectarea prosumatorilor. Doar 15% dintre consumatorii de energie din România aveau la finalul anului trecut montate contoare inteligente, dispozitivul de la care pornește de fapt tot conceptul de smart grids, procentul scăzut fiind cauzat și de faptul că cei mai mulți dintre operatorii de distribuție nu și-au îndeplinit obligațiile de investiții. Dincolo de gradul redus de digitalizare, datele de la Banca Mondială, de exemplu, arată că anul trecut consumatorii din România au avut de suportat peste 3 ore de întreruperi în alimentarea cu energie, „performanță“ depășită doar de Bulgaria, Serbia și Croația pe plan european.
Cu toate acestea, spune olandezul, la final tranziția energetică ar trebui să aibă ca scop chiar sprijinirea descentralizării producției de energie, concomitent cu modernizarea rețelelor.
„Cred că tranziția energetică este un fenomen extrem de important, dar lucrurile trebuie făcute așa cum trebuie pentru că proiectele în energie sunt pe termen lung. Dacă investițiile nu sunt plasate în direcția corectă, atunci se vor pierde mulți bani. Mai mult, tranziția energetică nu se întâmplă în 4 ani, așă că sprijinul politic și stabilitatea reglementărilor trebuie să fie de durată. Trebuie să avem un panou solar pe fiecare acoperiș, despre asta este tranziția energetică. Cu cât este mai distribuită energia, cu atât mai bine“, a mai precizat Gijsbert Huijink.
0 comments :
Trimiteți un comentariu