Semnale că era dobânzilor ultrareduse apune încep să vină din toate părțile, dar mai puternic din Europa de Est. De vină este inflația, a cărei forță ia băncile centrale prin surprindere

Experții în economie ai Rezervei Federale americane, cea mai puternică bancă centrală din lume, au asigurat mult timp că actualul val de creșteri de prețuri este ceva temporar. Acum nu mai sunt atât de siguri și au semnalizat lumii să se aștepte nu la o majorare de dobândă în viitorul apropiat, ci la două. Dobânzile mai mari sunt un instrument prin care poate fi reglată inflația.

Economiștii de la Banca Centrală Euro­peană spun și ei de mult timp că inflația din zona euro este ceva temporar. La fel zic și șefii bancilor centrale din Europa de Est, însă de aici au fost emise, în câteva rânduri, sem­nale că politica monetară urmează să fie înăsprită

într-un fel sau altul. Economiile est-europene sunt emergente, adică nu s-au maturizat complet, și de aceea sunt caracterizate de creșteri sau scăderi mai puternice decât în zona euro, dar și de inflații mai rapide.

Dobânzile și politicile monetare ale băncilor centrale influențează tot ce ține de bani, de la costul creditului la costul de împrumut al statelor (în cazul BCE), orientarea pe piețe a investitorilor și crearea de locuri de muncă. Fed are în mandat obținerea ocupării integrale a forței de muncă și este cea mai influentă bancă centrală din lume: SUA controlează dolarii, sunt cea mai mare economie și au cea mai mare bursă de acțiuni din lume. Inflația, mai rău decât orice, reduce puterea de cumpărare a populației, ceea ce nu face bine nici politicienilor, și nici economiilor bazate pe consum.

În Ungaria, un membru al consiliului monetar al băncii centrale a declarat recent, dar înainte ca Fed să-și anunțe schimbările, că instituția sa va porni probabil o campanie de înăsprire a politicii monetare cu majorări de dobândă trimestriale pentru a potoli cea mai rapidă inflație din Uniunea Europeană fără a frâna revenirea economică, scrie Bloomberg.

Majorările vor coincide, probabil, cu publicarea trimestrială a prognozelor de inflație ale băncii, a spus Gyula Pleschinger. Ulterior, el a adăugat că banca centrală, unde de cinci ani acordul între membrii consiliului monetar este total, ar putea retrage bonu­sul oferit peste dobânda de bază la depozitele pe o săptămână, prin­cipalul instrument de temperare a dispoziției investitorilor. „Dacă ne mișcăm prea lent, s-ar putea să apară consecințe negative se­rioase pe piață, dar dacă ne mișcăm prea rapid, putem sub­mina creșterea eco­nomică“, a explicat Pleschinger.

Banca, deși este condusă de un aliat și prieten al premierului considerat populist Viktor Orban, emite de ceva timp semnale puternice că urmează înăsprirea politicii monetare. Inflația a depășit în mai pentru a doua lună consecutiv pragul de 5%, intervalul de toleranță al băncii centrale fiind 2-4%.

Orban, ca mai toți premierii sau liderii de stat considerați populiști, face presiuni pentru credite cât mai ieftine. Banca centrală maghiară își va publica pe 22 iunie următorul raport privind inflația.

Analiștii intervievați de Reuters cred că instituția va urca atunci dobânda de bază cu 25 de puncte de bază, la 0,85%. „Este probabil să avem nevoie de un ciclu de înăsprire a politicii monetare, iar dacă va fi unul, pașii trimestriali sunt cei mai probabili“, a mai spus Pleschinger.

În Polonia, unde inflația a ajuns luna trecută la 5%, banca centrală a cumpărat pentru a doua lună consecutiv mai puține obligațiuni de stat decât stabilise, stârnind speculații că își retrage pe tăcute programul de quantitative easing.

Astfel de programe au fost folosite de marile bănci centrale după criza financiară anterioară pentru a reporni inflația, stimula creșterea economică și împinge în jos costurile de finanțare. În actuala criză, la achiziții de obligațiuni au apelat și bănci centrale din economii mai mici, cum sunt cele ale Poloniei și Ungariei.

Banca centrală poloneză a cumpărat miercuri datorii de 2,03 miliarde de zloți (447 milioane euro), cu 36% mai puțin decât au oferit spre vânzare investitorii, spunând inițial că este pregătită să accepte titluri de până la 10 miliarde de zloți. „Ar fi greu pentru investitori să interpreteze rezultatele altfel decât o retragere fără torțe (taper)“, spun economiștii de la Bank Pekao.  Cei de la Mbank cred că tendința achizițiilor mai mici va continua până când programul de QE va fi oprit înainte de prima majorare de dobândă.

Costurile de finanțare ale Poloniei au crescut ușor după licitația de miercuri. După licitația din mai, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că instituția sa pur și simplu a respins oferte de la investitori care propuneau prețuri „anormal“ de mari.

În Cehia, un oficial de top al băncii centrale a spus că instituția ar trebui să dea startul la majorările de dobânzi chiar luna aceasta pentru a împiedica factorii care alimentează inflația globală să împingă prețurile locale într-un vârtej ce nu mai poate fi controlat.

Între timp, ieri, în afara spațiului comunitar, banca centrală a Elveției a menținut dobânzile ultrareduse argumentând că orice presiuni inflaționiste pot fi observate sunt la început și nu vor dura. Elveția folosește politica monetară laxă pentru a opri aprecierea francului și proteja astfel competitivitatea exporturilor.

Banca centrală a Norvegiei a semnalat că va începe să urce dobânzile în septembrie. În Marea Britanie, cele mai recente date arată o accelerare surprinzătoare a creșterii prețurilor peste ținta băncii centrale. Fed din SUA ar urma să crească dobânzile în 2023. În martie nu vedea nicio creștere înainte de 2024.

În Ungaria, presiunile inflaționiste se simt cel mai puternic pe malurile lacului Balaton, principala regiune turistică a țării. Acolo, hotelierii și patronii de restaurante anunță creșteri de prețuri de până la 15% în iulie și august, inflația anualizată fiind de 5%. Jucătorii din turism urcă prețurile atât de mult în încercarea de a recupera ce au pierdut în pandemie.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru