Peste 15.600 de studenți străini sunt în prezent în învățământul public și privat din România, cei mai mulți provenind din Republica Moldova, Tunisia și Israel, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Ei contribuie anual la bugetele universităților cu taxe cuprinse între 500 și 2.200 de euro, în total generând venituri de 16 mil. euro.Facultățile au politici de taxare diferite pentru studenții străini, astfel că dacă cei care provin din Republica Moldova sunt scutiți de taxe, cei care provin din state membre ale UE plătesc aceleași taxe precum studenții români (în medie, 500 de euro/an), iar cei din restul statelor plătesc anual minimum 2.200 de euro pentru școlarizare.
Străinii care vor să se înscrie la cursurile de licență din învățămâtul românesc sunt obligați să absolve un an pregătitor, în care să deprindă cunoștințele de bază ale limbii române și ale materiei relevante pentru specializarea pe care și-o aleg în ciclul de licență.
După studenții care provin din Republica Moldova (peste 6.000 în prezent), numărul cel mai mare este reprezentat de tunisieni, peste 1.150 de studenți din România provenind din Tunisia. Aceștia, alături de alți 4.000 de studenți din afara statelor membre UE plătesc taxe de 11,3 milioane de euro anual pentru studiile în limba română.
"Unul dintre motivele pentru care în România există mult mai mulți studenți moldoveni decât din orice altă zonă geografică este politica asumată a țării noastre de a îi trata pe aceștia preferențial, prin care statul îi scutește de taxe și de plata căminului. De altfel, chiar și pentru românii din Bulgaria sau Albania există acest parteneriat", spune Ion Ciucă, directorul Direcției de finanțare pentru învățământul superior din cadrul Ministerului Educației. Potrivit lui, un alt motiv pentru care tinerii din Moldova sunt tentați să vină la studii în România este sistemul de învățământ similar celui practicat în Europa, care le oferă acestora mai multe șanse de a obține o carieră în străinătate.
Cornelia G, 21 de ani, spune că a decis să își lase familia în Republica Moldova pentru a studia în Capitală datorită burselor tot mai numeroase oferite basarabenilor, dar și posibilității de a își continua studiile postuniversitare într-o altă țară europeană, care are un sistem de învățământ similar celui de pe plan local.
"Nu a fost o decizie foarte greu de luat, pentru că mi s-a părut normal să îmi continui studiile într-o țară ce îmi oferă posibilitatea de a mă dezvolta profesional. Sistemul de învățământ de aici este asemănător celui din alte țări din Europa și cred că posibilitatea de a evolua plecând din România sunt mult mai mari. Aici numărul de locuri de la buget subvenționate pentru basarabeni a crescut în ultimii ani, iar noi avem practic asigurate bursa și cazarea pe tot parcursul studiilor de licență. Pe când în alte țări o astfel de bursă se obține foarte greu", adaugă Cornelia, care este studentă în anul trei la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București.
Și numărul studenților greci care vin în România a crescut semnificativ în ultimii ani, în prezent existând peste 850 de greci care învață în facultățile românești.
Panos Touloumakos, 20 de ani, student în anul doi la Facultatea de Arhitectură din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București, spune că a venit în România din cauză că nu a reușit să treacă de examenele finale de admitere la facultate în Grecia.
"Plătesc aceleași taxe pe care le plătesc și românii, doar că nu pot să intru la buget pentru că sunt străin. Am recomandat și altor greci să vină pentru că este ieftin, limba română nu este cea mai grea de pe planetă și am cunoștințe prin care le pot fi de ajutor", a spus Panos. El spune că are cheltuieli lunare cuprinse între 500 și 550 de euro, iar chiria i se pare foarte scumpă în București.
"Dacă pentru mine este greu să plătesc chiria, îmi dau seama că pentru studenții români e de două ori mai greu, însă întreținerea este ieftină. Criza ne-a atins și pe noi, așa că cer bani părinților doar pentru lucurile necesare", mai explică Panos.
În ultimii trei ani, numărul studenților europeni care învață în România a crescut de zece ori, ajungând în prezent la circa 10.500 de tineri, arată datele de la Institutul Național de Statistică. Astfel, și contribuția studenților străini la bugetul universităților de pe plan local a crescut cu peste 18% față cea din urmă cu trei ani, ajungând în 2012 la 4,6 milioane de euro. Cu toate acestea, numărul tinerilor din țările europene care vor să obțină o diplomă de licență de la una din facultățile românești reprezintă doar 3% din efectivul total de circa 540.000 de studenți care învață în prezent la nivel local.
"Raportul calitate-preț în învățământul românesc este unul foarte bun, mai ales că pentru studenții din țările europene taxele sunt calculate în lei. Deci este un motiv destul de bun pentru ca aceștia să își dorească să învețe aici. În plus sunt obișnuiți deja cu sistemul nostru", precizează Ion Ciucă.
În cadrul universităților publice și private din țară învață aproape 970 de francezi, 950 de italieni, aproape 500 de studenți germani și 440 de tineri suedezi. Printre țările non-europene care au cei mai mulți tineri înscriși în cadrul facultăților din România se mai numără Israel (cu 1.002 studenți ) și Maroc (cu 431 de studenți).
Angajatorii ar recruta mai mulți absolvenți străini, dar candidații întârzie să apară
Deși integrarea unor potențiali angajați de altă naționalitate în cadrul companiilor ar putea fi considerată de mulți angajatori o decizie care complică munca departamentului de resurse umane, specialiștii în recrutare spun că cele mai multe companii de pe plan local întâmpină dificultăți legale atunci când vor să angajeze candidați străini.
"Problema angajatorilor nu este cea a integrării acestor candidați în cadrul companiei, ci eliberarea permiselor de muncă. Este un proces care durează foarte mult, numai anul trecut știu că acesta se putea întinde chiar și până la trei luni. Deci aici ar fi marea piedică pentru angajatori, nu gândul că ar trebui să investească mai mult în acomodarea lor sau că ar trebui să facă eforturi în plus pentru a-i ajuta să se integreze în cadrul colectivului", spune Eliza Nechifor, marketing & communication coordinator în cadrul firmei cu activități în domeniul resurselor umane ManpowerGroup.
Din contră, ea mai precizează că angajatorii, mai ales din sectorul BPO, cel de call-center sau companiile cu servicii centralizate chiar își doresc candidați care să poată vorbi nativ o limbă străină și pentru care un absolvent de facultate cu altă naționalitate reprezintă valoare adăugată pentru organizație.
"Ne bucurăm foarte mult atunci când reușim să găsim candidați care să vorbească limbi străine nativ, mai ales pentru limbile nordice, unde este foarte greu să găsești o persoană competentă și pentru care cererea este destul de mare pe piață. Din păcate, pe străinii care vor să lucreze în România este destul de greu să îi reții, pentru că fie vin la studii și se angajează pentru maxim șase luni, fie au prieteni aici și lucrează pentru două sau trei luni", explică Nechifor.
Chiar și Loredana Ichim, expert în resurse umane al departamentului de HR din cadrul BCR afirmă că, în general, studenții străini nu sunt destul de interesați să aplice nici pentru posturi de internship sau pentru stagii de practică, deși banca le pune la dispoziție angajaților de altă naționalitate un mentor, un ghid al noului angajat și le oferă cursuri de limba română.
"Avem puțini angajați de altă naționalitate (mai puțin de 1% din efectivul de salariați), care au intrat într-un proces de selecție unde au avut șanse egale de obținere a unui loc de muncă în raport cu cei de naționalitate română. Nu am întâmpinat dificultăți la angajarea lor pe perioadă nedeterminată, însă studenții străini se arată destul de puțin interesați de programele de internship sau de practică în cadrul BCR", adaugă Ichim.
Deși până în prezent spune că nu a întânit la interviurile de recrutare candidați de altă naționalitate și nici nu a avut astfel de angajați, Adrian Mihai, acționar în cadrul companiei de curierat Fan Courier, este de părere că un angajator ar trebui să caute un om, nu o naționalitate, aceasta nefiind o garanție pentru productivitatea sau dorința de muncă a unui candidat.
"Nu pot spune că angajații de altă naționalitate ar putea fi mai productivi sau că ar avea calități de care românii nu dispun. Totul ține de țara din care ei provin, de cultura pe care o au vizazi de muncă și de respectul care le este insuflat pentru respectarea unor norme. Nu am căutat niciodată ca angajații noștri să aibă o anumită naționalitate, ci ne-am dorit un om competent", explică Adrian Mihai.
Business-ul universităților locale este de 600 de milioane de euro, majoritatea (400 de milioane de euro) fiind la universitățile de stat, care se finanțează de la stat, din taxele de școlarizare și din proiectele cu finanțare europeană.
0 comments :
Trimiteți un comentariu