Nu, nu ne-am săturat de București, dar ni s-a părut important să scriem despre un fenomen care a afectat, într-o formă sau alta, peste 100.000 de români într-un an: de la sub 350.000 de inși care s-au mutat de la țară la oraș sau invers înainte și până în 2009, în 2010, anul în care românii au încasat criza în plin, și-au părăsit localitățile aproape 460.000 de oameni.60.000 de oameni, adică populația unui județ întreg care s-a mutat într-un singur an de zile. Din statistici nu este clar cine sunt cei ce s-au mutat: reiese doar că principalul flux a mers dinspre oraș spre țară (dar diferențele sunt mici) și că sunt, cei mai mulți, oameni tineri, între 20 și 35 de ani. Așa că ne-am gândit să oferim, în acest număr al revistei, câteva idei celor ce doresc să părăsească comoditatea și neajunsurile marelui oraș și să se stabilească în altă parte a țării. Interpretările statisticilor de mai sus sunt multiple și de analizat pe larg, dar o să mă opresc doar la câteva aspecte mai puțin băgate în seamă.
Multe din marile nații au apărut și s-au menținut pentru că au plecat într-o direcție oarecare: unii au plecat spre vest, alții spre sud sau spre soare-răsare. Migrația antreprenorilor și a forței de muncă au creat în lumea modernă zone cu o efervescență aparte, cum este Silicon Valley, care definesc lumea globalizată. România are nevoie de mobilitate, iar autoritățile și comunitățile locale trebuie să sprijine mobilitatea oamenilor. Pentru că migrația forței de muncă poate însemna concurență, creștere economică, dezvoltare. Citiți
opinia integrală a lui Dorin Oancea
pe www.businessmagazin.ro
0 comments :
Trimiteți un comentariu