BNR susține judecarea proceselor pe clauze abuzive la Înalta Curte de Casație și Justiție

Știrea a fost publicată marți, 5 martie 2013, 17:26 în categoria

BNR susţine judecarea proceselor pe clauze abuzive la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Casație, ca o excepție de la lege, pentru că deciziile în astfel de spețe privesc o masă largă de populație, apreciază viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu.

"Nu este nicio problemă să ai o primă instanță la tribunal și prin excepție să ai cale de atac la Înalta Curte de Casație și Justiție", a spus Olteanu la seminarul "Consecințe juridice generate de intrarea în vigoarea a modificărilor Legii nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori", eveniment inclus în seria de manifestări Colocviile juridice al BNR, ediția a IX-a.

Oficialul BNR și-a motivat opțiunea prin faptul că deciziile judecătorești privind clauzele abuzive au impact asupra unei mase largi de populație, având aplicare națională, iar Înalta Curte ar putea asigura și o practică unitară.

Poziția BNR coincide cu opțiunea băncilor, care solicită ca în cazul proceselor privind caluzele abuzive să se permită o derogare, astfel încât ultima instanță să fie Înalta Curte de Casație și Justiție, și nu Curțile de Apel, așa cum predeve actualul Cod Civil.

Președintele Asociației Române a Băncilor, Radu Ghețea, a anunțat recent, tot la un seminar organizat la BNR, că băncile vor accepta să schimbe clauzele din toate contractele numai dacă procesul a fost intentat de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), nu și de asociațiile de consumatori.

Bogdan Olteanu a ținut să precizeze că misiunea BNR este de a asigura funcționarea sistemului financair, dar nu are ca scop protejarea vreunei bănci sau a acționarilor. El a amintit că niciun ban public nu a fost folosit pentru a salva bănci din România, iar atunci când băncile au avut pierderi au suportat singure, iar acționarii băncii au adus bani pentru a rămâne în limitele indicatorilor prudențiali.

"Ținta BNR este alta și ține de specificul activității, banii de credite vin de la deponenți. Pentru BNR este extrem de important să se asigure că banii din credite sunt dați înapoi nu pentru acționari, ci pentru a fi restituite depozitele", a spus Olteanu.

Viceguvernatorul BNR a precizat că banca centrală și-a asumat alături de instituțiile statului, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, realizarea unui studiu de impact asupra sistemului bancar și derularea unei dezbateri publice privind procesele colective împotriva băncilor pe clauze abuzive.

Guvernul a decis, în luna ianuarie, să amâne până la jumătatea anului introducerea în legislație a unei prevederi din noul Cod de procedură civilă, care ar permite asociațiilor de consumatori și ANPC să ceară în instanță anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internațional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiționalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenție din anul 2010, când experții internaționali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

În ambele situații, BNR s-a opus inițiativelor legislative și a făcut lobby pe lângă Guvern și FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

Olteanu a apreciat că prin modificările aduse contractelor de credit prin OUG 50/2010, care a obligat băncile să trasforme dobânzile variabile legate de rate interne în dobâ1nzi calculate la indicator de referință (ROBOR/Euribor/LIBOR) plus marjă fixă, consumatorii nu au putut beneficia de îmbunătățirea percepției de țară, reflectată astăzi într-un CDS mai mic.

Este neclar însă cui i s-a adresat reproșul viceguvernatorului BNR, atât timp cât Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dar și grupurile de clienți nemulțumiți s-au opus formei finale a legii, aprobate de Parlament în decembrie 2010, fundamental diferită de ceea ce s-a publicat inițial.

Mai mult decât atât, la momentul adoptării legii de aprobare a OUG 50/2010, reprezentanții BNR prezenți în comisiile de specialitate, au respins propunerile ANPC și au susținut forma actuală a legii, care dezavantajează evident clienții și a dat o formă aparent transparentă unor contracte abuzive.

Banca centrală a anunțat în urmă cu 24 de ore organizarea colocviului, iar în program figurau la deschiderea discuțiilor guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și ministrul Justiției, Mona Pivniceru, care nu au mai participat la dezbateri.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ovidiu Tempea

0 comments :

Trimiteți un comentariu