Zona euro este hotărâtă să nu lase Ciprul să falimenteze și are în vedere elaborarea unui pachet de bailout până la sfârșitul lunii, dar este și mai hotărâtă să nu dea niciun ban micii economii până când aceasta nu-și rezolvă cea mai spinoasă problemă pentru europeni, aceea a spălării banilor.Reputația Ciprului drept centru de tranzit pentru fonduri dubioase și legăturile țării neobișnuit de strânse cu Rusia îi fac pe mulți dintre salvatorii Ciprului, dar în special Germania, nervoși, iar aceasta s-a văzut la reuniunea de luni a miniștrilor de finanțe din zona euro. Aceștia au hotărât că Cipru trebuie să se supună unei verificări externe care să aibă ca țintă spălarea de bani, scrie The Wall Street Journal. Noul președinte, Nicos Anastasiades, a promis că va coopera cu zona euro.
"Nu avem nimic de ascuns", a spus el unui ziar german. Dar noul său ministru de finanțe a ținut să joace dur declarând că "trebuie să existe un echilibru" între un audit riguros și secretul bancar. O mare parte a bailoutului, evaluat la 17 miliarde euro - cât PIB-ul anual a țării - ar merge către consolidarea băncilor, lovite sever de restructurarea datoriilor Greciei ca parte a programului de bailout al acestei țări.
Economia cipriotă reprezintă doar 0,2% din cea a zonei euro, dar salvarea acesteia va fi un test esențial al noii proclamate coeziuni a uniunii monetare care a calmat piețele financiare după ani de turbulențe. Dacă bailoutul Ciprului eșuează, strategia anticriză a zonei euro va fi pusă din nou la îndoială.
De asemenea, miniștrii de finanțe au lăsat deschisă o posibilitate care ar putea înspăimânta piețele, forțarea deținătorilor de obligațiuni și a celor care au depozite la bănci să suporte, prin pierderi, o parte din costurile salvării.
Ministrul olandez de finanțe și șeful Eurogroup Jeroen Dijsselbloem a refuzat să respingă ideea cooptării deponenților, chiar dacă îngrijorările privind aplicarea unui astfel de tratament au declanșat un val modest de retrageri de capital din țară. Depozitele din băncile din Cipru au scăzut de la 70,2 miliarde euro în decembrie la 68,4 miliarde euro în ianuarie, scrie Bloomberg.
Noul ministru de finanțe Michael Sarris a denunțat ideea ca depozitele bancare să fie alterate, spunând că această propunere a fost făcută având în vedere prezența fondurilor rusești în țară.
"În niciun fel nu putem susține ideea oricărei reduceri a oricărui depozit. Aceasta ar fi un accident în zona euro necauzat de piețe, ci o rană autoprovocată, o catastrofă autoprovocată, nu doar pentru Cipru, ci pentru întreaga zonă euro și chiar alții", a spus ministrul.
Când Ciprul a ajuns în pragul falimentului în 2011, predecesorul lui Anastasiades și-a trimis ministrul de finanțe la Moscova pentru un împrumut de 2,5 miliarde euro. Anul următor Nicosia a găsit o nouă sursă de finanțare în banca tanyaniană FBME, pornită în căutarea unei licențe bancare în Cipru care i-ar fi facilitat accesul la toată Europa. Banca a investit 13% din balanța contabilă în bonuri de trezorerie cipriote cu rating extrem de redus.
0 comments :
Trimiteți un comentariu