Cel mai bine pentru BNR ar fi ca America să nu-și revină așa de repede, ca să aibă timp să relaxeze politica monetară și să scadă dobânzile la lei

Știrea a fost publicată duminică, 30 iunie 2013, 22:36 în categoria

Cel mai bine pentru BNR ar fi ca America să nu-şi revină aşa de repede, ca să aibă timp să relaxeze politica monetară şi să scadă dobânzile la lei Acum aproape două luni guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunțat că Banca Centrală are în vedere din a doua parte a anului, odată cu scăderea inflației și diminuarea presiunilor pe curs, intrarea într-un nou ciclu de relaxare monetară și reducerea dobânzii de referință care se află de un an și o lună la nivelul de 5,25%. Anunțul a luat prin surprindere, analiștii bancari și-au refăcut imediat calculele, previzionând chiar atingerea unui nivel de 4,25% al dobânzii pentru finalul anului.

BNR spera că această scădere și relaxare monetară ar presa băncile să reducă dobânzile la credite, pentru a mai apropia clienții de bancheri și a nu-i alunga cu ratele mari, și mai puțin la depozite pentru a nu ieși economiile în lei din sistem și a le îndrepta spre valută sau spre saltea.

Băncile au acționat imediat la declarația guvernatorului privind mișcarea viitoare a BNR, ce-i drept puțin diferit, adică au redus instantaneu dobânzile la depozite și puțin mai greu la credite.

Dar cum două luni înseamnă mult în lumea asta globalizată, între timp peisajul s-a schimbat fundamental, nu în România, ci pe piețele financiare internaționale, care are repercusiuni și pe piața românească.

Banca centrală americană FED a anunțat că va tipări mai puțini bani în viitor pentru că economia americană dă semne de redresare, ceea ce a antrenat imediat un val de vânzări pe piața obligațiunilor americane, scăderea prețurilor instrumentelor cu venit fix și automat creșterea dobânzilor. Concomitent investitorii au început să iasă de pe piețele emergente, ceea ce a dus la deprecierea monedelor naționale, majorarea primelor de risc cerute și creșterea dobânzilor. Acest lucru s-a întâmplat și în România, cursul leu-euro marcând o fluctuație de 3-5% - între 4,35 și 4,56 lei/euro - în funcție de intrările și ieșirile investitorilor străini de pe titluri de stat, iar dobânzile la titlurile de stat în lei au urcat de la 4,6-4,8% la 5,2-5,4%.

În actualele condiții de inversare a trendului pe dobânzile la titlurile de stat în lei, dar și în valută, odată cu schimbarea percepției investitorilor străini privind randamentul acceptat pentru bănii plasați în  România în sensul creșterii, întrebarea este dacă BNR va mai opera relaxarea monetară anunțată acum aproape două luni care ar fi trebuit să intre în vigoare odată cu ședința de politică monetară de luni 1 iulie.

De la 5,25 la 5% tot va scădea, măcar ca bună intenție, dar s-ar putea ca ciclul anunțat de Isărescu să se oprească înainte de a fi început, din cauza revenirii tensiunilor și fluctuațiilor pe piețele financiare internaționale. În condițiile în care leul este mai mult un instrument de plasament financiar pentru că oferă o dobândă mare, în special investitorilor străini care astfel finanțează bugetul de stat și mai puțin un instrument pentru influențarea activității economice interne care depinde mai mult de curs și intrările de valută, Banca Națională este blocată în propria creație monetară. Avem lei, pot fi generați automat de către BNR doar printr-o simplă tastare, în limbaj tradițional se numește tipărire de bani, dar ce facem cu ei? Cine-i vrea?

Guvernul Ponta a menținut echilibrele macro în ultimul an prin reducerea finanțărilor de la buget către economie, adică a stopat banii alocați pentru investiții și pentru noi achiziții, ceea ce începe să se simtă. Lucrările de infrastructură suferă pentru că se plătește ceea ce s-a efectuat în anii anteriori, noi achiziții de bunuri și servicii sunt în stand by până se dă drumul la noi bani, care nu sunt. Consumul a fost pe plus din majorările de salarii de la stat, care își pierd acum efectul. Salariile în sectorul privat bat pasul pe loc, dacă nu chiar scad.

Toată lumea resimte un blocaj acut în economie de bani, păstrarea cash-ului și prelungirea cât mai mult a termenului de plată a facturilor sunt cuvintele de ordine (numai director financiar să nu fii în aceste zile când te sună toți furnizorii) și nicio companie sau om de afaceri nu are curajul să dea drumul la cheltuieli sau noi investiții. Bancherii nu fac nici ei nimic pentru că trebuie să găsească și să țină cât mai mult de bani decât să-i împrumute, acestea fiind ordinele venite de afară.

Am fi vrut să vedem cum se transmite în economie și ce înseamnă o relaxare monetară a BNR, care istoric a operat mai mult cu politici monetare strânse, dar s-ar putea ca lungul trend de scădere a dobânzilor să fie oprit înainte de a începe. Și nici paleta de alte instrumente ale BNR nu este prea vastă.

Paradoxal, ieșirea din această nouă situație - revenirea tensiunilor externe și majorarea dobânzilor în afară - ține de o înrăutățire a situației în Statele Unite. Dacă acolo economia dă semne că mai are nevoie de timp pentru a-și reveni sustenabil și rata șomajului scade sub 7% pe o perioadă mai lungă și nu aleatoriu, FED nu va opri tiparnița de bani să meargă în continuare 24 din 24. Asta e șansa BNR pentru a putea relaxa propria politică monetară ceva mai consistent, respectiv ca America să nu-și revină prea repede, iar dobânzile de acolo să fie din nou mici și astfel banii să vină în România, unde dobânzile sunt mai mari.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristian Hostiuc

0 comments :

Trimiteți un comentariu