Euro a revenit ieri peste pragul psihologic de 4,5 lei după reizbucnirea tensiunilor care au zdruncinat piețele titlurilor de stat emise de țările emergente la începutul lunii iunie. Investitorii străini scot bani de pe aceste piețe și îi plasează în bonduri în dolari, al căror randament ar urma să crească pe fondul deciziei băncii centrale americane de a retrage treptat lichiditatea excesivă injectată în piață.Leul a pierdut circa două procente în fața euro doar în ultimele trei zile, în timp ce deprecierea față de nivelul din urmă cu o lună este de patru procente, de departe cea mai puternică scădere a unei monede din regiune. Spre comparație, zlotul polonez și forintul maghiar au pierdut 2,6% și respectiv 2,2% din valoare în ultima lună.
Așteptările investitorilor ca banca centrală americană să reducă treptat lichiditatea excesivă injectată în piață au fost confirmate miercuri de președintele instituției Ben Bernanke. Anunțul băncii centrale americane a generat reacții negative pe piețele financiare, iar analiștii se așteaptă ca presiunea pe leu să continue în acest context, dar într-un ritm mai temperat.
„Cred că BNR va rămâne și de această dată în afara pieței fiindcă deprecierea este cauzată de factori externi. În aceste condiții, renunțăm la prognoza pozitivă asupra leului vizând viitorul apropiat, însă mișcarile ample de slăbire a leului care le-au depășit pe pe cele ale monedelor regionale sugerează că potențialul pentru episoade ulterioare de depreciere bruscă este limitat“, afirmă Mihai Țânțaru, economist al ING Bank.
Leul intrase pe un trend de apreciere la începutul anului datorită interesului ridicat al străinilor pentru investițiile în titluri de stat în lei.
Cererea de lei pe piața valutară a crescut în acest context, ceea ce a condus la aprecierea leului până aproape de nivelul de 4,3 unități/euro. Analiștii se așteptau chiar ca leul să spargă acest prag, dar volatilitatea din ultimele săptămâni de pe piețele internaționale a dat peste cap toate prognozele.
Apetitul străinilor pentru titlurile de stat în lei crescuse după ce JP Morgan și Barclays au decis la sfârșitul anului trecut să includă mai multe emisiuni de obligațiuni ale statului român într-o serie de indici proprii. Străinii au ajuns astfel să dețină o cincime din obligațiunile în lei, ceea ce în perioade tulburi reprezintă o vulnerabilitate.
Un efect pozitiv al includerii titlurilor în lei în indicii celor două bănci a fost faptul că statul s-a împrumutat de la începutul anului din ce în ce mai ieftin de pe piață, dar în ultimele săptămâni costurile de finanțare au început să crească, iar randamentele au revenit peste pragul de 5% pe an. De exemplu, statul a respins ieri toate ofertele băncilor pentru cumpărarea de obligațiuni în lei cu scadența la șapte ani, considerând randamentele solicitate ca fiind prea mari. Este pentru prima dată din august anul trecut încoace când o licitație pentru vânzarea de titluri de stat eșuează. Finanțele au împrumutat mai mulți bani decât și-au propus de la începutul anului, la randamente în scădere, astfel că statul nu are o presiune pentru a se finanța la orice cost.
Pe termen mediu, analiștii se așteaptă ca presiunile pe leu să dispară. „Chiar dacă leul a fost afectat de creșterea aversiunii la risc a investitorilor străini, îmi mențin prognoza unei aprecieri cu 2% a leului pe parcursul întregului an pe fondul îmbunătățirii riscului de țară și al noilor alternative de investiții. Evoluția cursului va depinde însă de capacitatea de a atrage capital străin pe piața titlurilor de stat și pentru privatizarea companiilor deținute de stat“, consideră Rozalia Pal, economistul-șef al Garanti Bank. Ea prognozează un curs de schimb de 4,35 lei/euro la sfârșitul anului.
Volatilitatea cursului de schimb din ultimele săptămâni pune sub presiune economia românească puternic euroizată, dar și cele două milioane de clienți persoane fizice care au luat credite în valută de la bănci.
Totodată, presiunile pe curs pun sub semnul întrebării așteptările privind relaxarea politicii monetare. Analiștii anticipează o scădere a dobânzii-cheie la lei începând din luna iulie, dar spun că ritmul relaxării politicii monetare va depinde foarte mult de evoluția următoare a cursului. BNR s-a arătat preocupată în mod constant de nivelul cursului de schimb în condițiile în care orice mișcare bruscă se reflectă rapid în inflație și în calitatea portofoliilor băncilor.
Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 21.06.2013
0 comments :
Trimiteți un comentariu