10 ani de Cod fiscal: 100 de modificări legislative și un text de trei ori mai lung

Știrea a fost publicată luni, 25 noiembrie 2013, 03:00 în categoria

10 ani de Cod fiscal: 100 de modificări legislative şi un text de trei ori mai lung Codul fiscal, care a fost publicat în decembrie 2003 și a intrat în vigoare la începutul anului 2004, a suferit în 10 ani 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus oamenii de afaceri în dificultate.

Varianta republicată a codului, cerută și așteptată de toată lumea pentru mai multă claritate, coerență și simplificare, ar urma să apară în sfârșit în 2014. În pofida cerințelor investitorilor care vor o legislație fiscală mai simplă, Codul fiscal este astăzi de trei ori mai lung.

Dacă răsfoiești Codul fiscal constați că se încheie la articolul 298, ca și în varianta inițială, din urmă cu 10 ani. Însă dacă numeri articolele Codului fiscal observi că sunt 411. Care este explicația? De-a lungul timpului au fost inserate articole noi, cu același număr, la care s-au adăugat indici, după modelul francez, astfel că numărul real al articolelor ajunge la 411. Deci peste 100 de articole noi au apărut în Codul fiscal de la apariție până în 2013. Iar Codul fiscal și normele metodologice au fost modificate prin mai mult de 100 de acte normative, după cum spun unii consultanți fiscali.

Introducerea sintagmei „de regulă“ în textul legii a permis în mai multe rânduri modificări „subite“ ale legislației fiscale. Oamenii de afaceri își amintesc cum în vara anului 2010 a fost majorată cota de TVA de la 19% la 24% aproape peste noapte din cauza restricțiilor bugetare de la acel moment. „Codul fiscal a fost modificat în ultimul deceniu de 123 de ori, ultima modificare fiind recentă, și ne așteptăm la cel puțin încă o modificare până la finalul anului 2013, având în vedere actualele consultări. În medie, actul ce stă la baza legislației fiscale din România a fost modificat de 12 ori pe an. Prin urmare, nu s-a respectat prevederea articolului 4 din Codul fiscal, conform căruia Codul se modifică prin lege promovată, de regulă, cu șase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia“, spune Dan Bădin, partener coordonator servicii fiscale și juridice la Deloitte România.

10 ani de Cod fiscal: 100 de modificări și un text de trei ori mai mare

Ramona Jurubiță, partner, deputy head taxation services la firma de audit și consultanță KPMG, spune că a identificat peste 60 de acte normative care au modificat prevederi ale Codului fiscal. Iar dacă se adaugă și mo­dificările normelor metodologice, care însoțesc modificările codului, numărul schimbărilor depășește 100.

„Dintre cele 298 de articole ale versiunii inițiale a Codului fiscal, am numărat doar 25 de articole care nu au suferit nicio modificare de-a lungul celor aproape 10 ani de existență. Dintre acestea, majoritatea se referă la principii și reguli generale. Titlul cu cele mai multe articole nemodificate este cel referitor la impozite și taxe locale, acesta fiind și cel mai puțin modificat dintre titluri, cu excepția celor care cuprind dispoziții generale sau tranzitorii. La polul opus, titlul cu cele mai multe modificări ca volum a fost cel referitor la accize, urmat de TVA“, afirmă Jurubiță.

Unele modificări ale Codului fiscal au venit odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în timp ce altele au fost introduse din rațiuni bugetare sau la solicitarea oamenilor de afaceri. Introducerea contribuțiilor sociale în Codul fiscal a fost un mare pas înainte în clarificarea prevederilor în domeniu și simplificarea conformării cu obligațiile administrative, susțin consultanții.

Dar principalele probleme – frecvența mare a schimbărilor fiscale, absența consultărilor cu mediul de afaceri și faptul că noile reglementări nu au avut la bază, de cele mai multe ori, studii de impact și nu au analizat efectul real din economie – s-au perpetuat de-a lungul anilor. Iar maratonul modificărilor fiscale nu a rămas fără consecințe asupra oamenilor de afaceri.

„Ca orice lucru făcut de om, Codul fiscal a fost și este perfectibil, fiind ajustat de numeroase ori de-a lungul anilor, din păcate nu întotdeauna în bine. Cele mai importante modificări au fost introducerea cotei unice, ajustările impuse de aderarea României la Uniunea Europeană și, mai târziu, introducerea contribuțiilor sociale în cadrul Codului fiscal. La capitolul mari rateuri aș enumera introducerea impozitului minim, bâlbâielile legate de introducerea contribuțiilor sociale în Codul fiscal (capitolul respectiv a fost scris de oameni din alte ministere, iar rezultatul initial a fost un fiasco, legea fiind inaplicabilă pe tot parcursul verii anului 2010 până când au fost emise normele de aplicare) și, mai recent, introducerea TVA-ului la încasare“, spune Gabriel Sincu. director executiv, Tax Advisory Services la EY România.

Frecvența cu care au fost făcute modificările Codului fiscal a demonstrat lipsa de predictibilitate și stabilitate a cadrului fiscal legislativ, investitorii fiind puși foarte des în poziția de a-și reevalua planurile pe termen mediu și lung, pur și simplu din rațiuni fiscale, și nu de afaceri.

Mai mult, pentru multe dintre aceste modificări a existat un timp foarte scurt între momentul publicării și cel al intrării în vigoare a noilor prevederi.

În plus, de multe ori mediul de afaceri nu a mai fost consultat și astfel s-au creat și mai multe dificultăți prac­tice de aplicare și implementare a anumitor prevederi, în opinia Ramonei Jurubiță de la KPMG.

Volumul mare al modificărilor fiscale face extrem de dificilă corelarea dispozițiilor legale, atât pentru contribuabili cât și pentru organele fiscale. Consecința directă este o creștere a complexității sistemului fiscal precum și a costurilor de conformare pentru contribuabilii corecți, spune și Emilian Duca, partener al firmei de consultanță Tax & Business Solutions. „În acest context, rescrierea anunțată a Codului fiscal ar trebui însoțită de o regândire a structurii sistemului de impozite și a procedurilor referitoare la declararea și plata impozitelor. Nu este niciun secret că evidența pe plătitor și plățile efectuate în contul unic sunt domenii în care este necesară modernizarea sistemului informatic și a procedurilor aferente stingerii creanțelor bugetare. Așadar, rescrierea Codului fiscal nu este o soluție pentru îmbunătățirea performanței sistemului fiscal, ci ar trebui să fie o consecință a modernizării acestui sistem“, susține Duca.

De ce sunt necesare „rescrierea“ și republicarea Codului fiscal

După multitudinea de modificări din ultimii 10 ani, Codul fiscal a ajuns să fie greu de urmărit atât de contribuabili cât de contabili și inspectorii fiscali. Inițiativa pentru rescrierea Codului fiscal a fost începută în februarie 2013 ca o colaborare între mediul de afaceri și Ministerul Finanțelor, iar discuțiile tehnice pe această temă au fost terminate în toamna acestui an, amintește reprezentantul Deloitte.

„Inițiativa rescrierii și republicării Codului fiscal pentru a cuprinde toate modificările operate între timp este una foarte bună. Trebuie să avem o rescriere a codului întrucât în toți acești ani au fost modificate articole sau introduse unele noi, iar textul Codului fiscal a ajuns sa fie greu de urmărit. De asemenea, textul nu mai este corelat. Spre exemplu, partea de contribuții sociale nu mai este corelată cu prevederile de la capitolul de impozit pe venit, bazele impozabile nefiind corelate“, spune Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, la PwC România.

Ea recomandă autorităților să nu se grăbească cu rescrierea Codului fiscal, pentru că este un demers important, care necesită un volum mare de muncă. „În niciun caz publicarea acestuia nu ar trebui să se facă în decembrie cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2014. Este mai bine să-l avem în prima parte a anului viitor, chiar dacă intră în vigoare de la 1 ianuarie 2015, cu o întârziere de un an“. Rescrierea Codului fiscal va avea un efect pozitiv nu doar pentru contribuabili, ci și pentru autorități: există un lanț atât de încâlcit al unor modificări în interiorul unui singur an fiscal, încât, în practică, inclusiv inspectorii fiscali au dificultăți majore în a aplica corect legea, apreciază Dan Bădin de la Deloitte.

„Este nevoie de această republicare care să includă nu doar o renumerotare a articolelor, poate și o reordonare logică a capitolelor și asigurarea punților de legătură între diferitele tratamente fiscale aplicabile asupra aceluiași venit, tranzacție sau operațiune. Trebuie să avem o legislație clară, coerentă pentru mediul de afaceri, care să elimine situațiile în care există interpretări asupra modalității de aplicare a taxelor și impozitelor ori a scutirilor de taxe“.

Mediul investițional a fost afectat de acest „maraton“ al modificării Codului Fiscal, în timp ce în teorie pârghia fiscală ar trebui să fie un stimul, și nu o piedică în calea investițiilor și, prin urmare, în calea creșterii economice, mai spune reprezentantul Deloitte.

Rescrierea și republicarea Codului fiscal este un proiect cerut și așteptat de ani de zile de mediul de afaceri, fiind esențial pentru ca un contribuabil obișnuit să aibă posibilitatea măcar să caute într-un singur loc informații despre obligațiile sale fiscale.

„Așteptările de la codul rescris sunt în primul rând în sensul simplificării și clarității textelor articolelor, în așa fel încât să fie reduse la minimum interpretările arbitrare ale acestora care conduc deseori la discuții în contradictoriu cu organele de control. În plus, prevederi cum ar fi reglementarea holdingurilor, simplificarea TVA la import, dar și reducerea și plafonarea contribuțiilor sociale sunt numai câteva din numeroasele propuneri care au fost deja înaintate autorităților pentru a fi luate în considerare la rescrierea Codului fiscal“, susține Ramona Jurubiță, de la KPMG.

Care este opinia Ministerului Finanțelor despre republicarea codului

Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor responsabil cu politica fiscală, a declarat în octombrie că procesul de rescriere a Codului fiscal este aproape de final, dar intrarea sa în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2014 ar crea impresia de instabilitate și lipsă de predictibilitate.

La nivelul Ministerului Finanțelor a fost discutată ideea de aplicare a Codului fiscal de la 1 ianuarie 2014 și cea de a-l lăsa în dezbatere un timp mai îndelungat. „Fiind un proiect de o asemenea amploare, nu trebuie grăbit. În urma acestui proces de rescriere, pe lângă partea de corelare a apărut și o restructurare a Codului, ceea ce s-ar putea să-l facă, în primă instanță, un pic greoi de accesat utilizatorilor care sunt obișnuiți cu o anumită structură, așa cum avem în prezent în Codul fiscal. Credem că nu ar fi benefic ca acest proces să fie făcut în grabă și să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2014, pentru că ar crea, din nou, impresia de instabilitate și nepredictibilitate“, a afirmat Manolescu. El este fiul fostului secretar de stat responsabil cu fiscalitatea, Maria Manolescu, cea care a lucrat la prima formă a Codului fiscal în 2003-2004.

Ce era înainte de Codul fiscal

Înainte de adoptarea Codului fiscal existau sute de legi, ordonanțe, hotărâri de guvern și alte acte normative care aveau prevederi fiscale. În toate actele normative specifice fiecărui minister găseai prevederi de natură fiscală și trebuia să te descurci prin maldărul de acte normative.

„În timpul mandatului ministrului de finanțe Mihai Tănăsescu, o echipă de experți fiscali de la mai multe firme de consultanță, în rândul cărora m-am numărat și eu, și-a asumat, împreună cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, sarcina scrierii unui cod fiscal. A fost o muncă de luni bune, dar am compensat volumul mare de muncă cu foarte mult entuziasm, pentru că acest cod fiscal a ușurat foarte mult aplicarea procedurilor fiscale de către companii“, povestește Mihaela Mitroi, de la PwC.

În ultimii zece ani au fost foarte multe modificări care au apărut la Codul fiscal.

„Noi am dorit să facem în așa fel încât legislația fiscală să fie cât mai predictibilă prin introducerea regulii ca modificările să se anunțe cu cel puțin șase luni înainte ca acestea să intre în vigoare. S-a introdus însă sintagma «de regulă» în textul legii și acest lucru a permis în mai multe rânduri modificări în pripă ale legislației fiscale.“

Ideea de a avea un act normativ care să cuprindă toate reglementările în materie de impozite și taxe a apă­rut undeva la începutul anilor 2000 din nevoia mediului de afaceri de a simplifica birocrația și a ușura munca oamenilor implicați în domeniul fiscal, atât contribuabilii, cât și cei din administrația publică. „Până la acea dată fiecare impozit, taxă sau contribuție era reglementat de un act normativ separat, fiecare cu norme proprii de aplicare, cu modalități de calcul care de multe ori erau contradictorii sau puneau contribuabilul în situații greu de depășit. Era pur și simplu o «junglă legislativă» în care nici măcar consultanții sau inspectorii fiscali nu puteau să cadă întotdeauna de acord“, spune Sincu, de la EY România.

În vara anului 2003, reprezentanții celor mai importante companii de consultanță de la acea vreme au petrecut un număr semnificativ de ore discutând cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, analizând și aducând critici și soluții la variantele de text propuse. Și o bună parte dintre acestea au fost luate în calcul, rezultatul fiind un cod fiscal destul de bine închegat și care a reprezentat la acel moment un mare pas înainte în fiscalitatea românească, amintește Sincu.

„Apariția Codului fiscal a fost un moment de primenire a legislației în domeniu, atât de așteptat încât, în ciuda tuturor lipsurilor sale la momentul publicării, a fost primit foarte bine de toți cei implicați într-un raport fiscal. Așa cum este și firesc într-o economie de piață nu tocmai așezată, legislația a trebuit actualizată, modificată, modernizată succesiv pe parcursul ultimilor 10 ani. Notăm aici și modificări de structură, precum introducerea contribuțiilor sociale în sfera taxelor reglementate de cod, dar și schimbări importante în ceea ce privește cotele de impunere - că vorbim de impozit pe profit, TVA sau altele“, apreciază Dan Bădin de la Deloitte.

Structura inițială a Codului fiscal, versiunea publicată în decembrie 2003, a fost în mare măsură păstrată pe parcursul ultimului deceniu, pe fiecare taxă în parte. Totuși, peste 100 de noi articole au fost introduse în Codul fiscal -  completări la prevederile inițiale. În urma completărilor aduse pe parcursul anilor este necesară integrarea noilor articole într-o structură clară a textului pentru a se asigura coerența necesară unui Cod fiscal, consideră reprezentantul Deloitte.

Sintagma „de regulă“... și cascada modificărilor Codului fiscal

Codul fiscal (legea 571/2003), care a intrat în vigoare la începutul anului 2004, a inclus o prevedere conform căreia acest act normativ ìse modifică și se completează numai prin lege, promovată, „de regulă“, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.

„Scriitorii“ codului au susținut că prin introducerea acestei prevederi s-a dorit ca legislația fiscală să fie cât mai predictibilă. Dar includerea sintagmei „de regulă“ a făcut ca efectul să fie contrar, această sintagmă permițând frecvente modificări peste noapte ale legislației fiscale.

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.11.2013



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega

0 comments :

Trimiteți un comentariu