Guvernul va limita comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit și 0,3% pentru cardurile de credit."Instituțiile emitente nu pot aplica instituțiilor acceptante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane interbancare mai mari de 0,3% din valoarea fiecărei operațiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de credit", se arată într-un proiect de ordonanță de urgență publicat de Ministerul Finanțelor Publice.
De asemenea, Guvernul vrea să introducă clauze minime în contractele dintre băncile care instalează terminale electronice de plată sau operează plăți electronice și comercianții care le utilizează, pentru ca firmele să cunoască în detaliu costurile pe care le vor suporta.
"Acordurile dintre instituțiile acceptante și beneficiarii plăților vor conține informații detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioanelor interbancare, precum și a comisioanelor suplimentare aplicate în funcție de marca și categoria respectivelor carduri de plată", se mai spune în proiectul de act normativ.
Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informațiilor obligatorii din acrodurile bancă-comerciant constituie contravenție și vor fi sancționate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei și 200.000 de lei.
Potrivit notei de fundamentare atașată proiectului, comisioanele interbancare acționează ca un preț minim, determinând într-o mare măsură (70-80%) prețul plătit de comercianți pentru acceptarea cardului care, la rândul lor, îl transferă către consumatori.
"În România comisioanele interbancare stabilite în sistemele Visa și MasterCard sunt printre cele mai mari din Europa", se arată în nota de fundamentare.
Ministerul Finanțelor amintește că la nivelul Comisiei Europene a fost elaborat un proiect de regulament care prevede că, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioanele interbancare pentru tranzacții transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacției pentru cardurile de debit și 0,3% pentru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoare a reglementării) plafonarea comisioanelor să fie aplicată și operațiunilor naționale efectuate cu cardurile de debit, respectiv cele de credit.
"În cazul României, în concordanță cu regulile celor două sisteme de carduri, nivelul comisionului interbancar aplicabil pe piața națională a plăților cu carduri este rezultatul unui acord multilateral între băncile care dețineau circa 98% din piața internă a cardurilor, și prezintă următoarele valori: 0,5% + 2,50 lei (0,58 euro) pentru tranzacțiile ATM, în care comisionul este plătit de banca emitentă băncii achizitoare (proprietara ATM-ului), și 1,00 % (standard), 1,50 % (e-commerce) și 0,7% (petrol) pentru tranzacțiile POS, în care comisionul este plătit de banca achizitoare băncii emitente)", se arată în nota de fundamentare.
În aceste condiții, reducerea comisioanelor ar fi emnificativă, mergând de la jumătate din nivelul actual până la aproape 90%, în cazul comisioanelor pentru cumpărări online.
Pe de altă parte, la nivelul Parlamentului European au fost făcute propuneri de limitare și mai drastică a acestor comisioane, respectiv la 0,1% pentru carduri de debit (cel puțin 7 eurocenți) și 0,15% la cardurile de credit (14 eurocenți).
În cazul României, suma minimă de 7 și, respectiv, 14 eurocenți ar reprezenta mai mult decât comisionul mediu rezultat procentual, în condițiile în care valoare medie pe tranzacție este de 35 de euro.
Potrivit Ministerului Finanțelor, nivelul comisioanelor interbancare a rămas neschimbat o perioadă îndelungată de timp (1996-31.12.2011) în pofida modificărilor condițiilor de piață, iar nivelurile comisioanelor interbancare sunt comune ambelor sistemele de carduri, Visa și MasterCard, precum și ambelor tipuri de carduri, deși cardurile de credit sunt mai scumpe decât cele de debit.
"Practica băncilor de stabilire, în mod uniform, a nivelului comisioanelor interbancare pentru ambele sisteme de carduri (Visa și MasterCard), poate conduce la o posibilă restrângere a concurenței atât între cele două sisteme de carduri cât și între băncile achizitoare, comisionul interbancar fiind o componentă importantă a comsioanelor de servicii la comercianți. Această concluzie are în vedere și faptul că, începând cu anul 2012, după ce MasterCard a majorat nivelul comisioanelor interbancare aplicabil tranzacțiilor naționale, băncile au transferat această majorare în comisioanele percepute comercianților", se spune în nota de fundamentare.
Prin urmare, stabilirea comisioanelor interbancare constituie un acord între întreprinderi sau o decizie a unei asociații de întreprinderi, care are ca obiect o posibilă restrângere a concurenței atât pe piața emiterii, cât și pe cea a achiziționării cardurilor de plată, în principal prin tratamentul comun al băncilor în ceea ce privește cele două sisteme de carduri.
"De altfel, regulile celor două sisteme de carduri au permis băncilor stabilirea unor comisioane interbancare uniforme", se menționează în document.
Finanțele mai amintesc că începând cu anul 2012, nivelul comisionului interbancar aplicabil tranzacțiilor naționale efectuate cu carduri emise sub sigla MasterCard este stabilit de către MasterCard și aplicat de băncile membre. În ceea ce privește comisionul interbancar în sistemul Visa, aplicabil în România, acesta este stabilit la nivel național de către băncile membre Visa.
"În prezent există diferențe între comisioanele interbancare practicate de Visa și MasterCard. Ca o consecință, în această situație, băncile emitente ar putea prefera să își transfere clienții de la Visa la MasterCard în vederea obținerii unor comisioane mai mari de la băncile acceptante", se mai arată în nota de fundamentare.
Nota de fundamentare prezintă situația din Ungaria, unde MasterCard a practicat un comision de 0,6% pentru cardurile de debit de consum, mai mare decât se angajase față de UE (0,2%), iar ca urmare cele mai mari bănci au transferat clienții lor de la Visa (care prin angajamente își asumase plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit) la MasterCard, astfel că Visa a pierdut aproape toată cota de piață și chiar ia în considerare ieșirea de pe piața din Ungaria.
"Acest caz este o ilustrare perfectă de stimulente greșite oferite de către sistemul comisioanelor interbancare, adică băncile promovează cel mai scump card de credit și de debit, și sugerează că problemele de concurență pe piața de plăți cu cardul pot fi abordate numai prin legislație, care va acoperi toți actorii și aspectele relevante pentru a nu denatura concurența și pentru a crea condiții de concurență echitabile", se mai arată în notă.
Finanțele apreciază că reglementarea comisioanelor interbancare va aduce beneficii atât pentru comercianți și consumatori, cât și pentru băncile emitente de carduri, sectorul public și economie.
Potrivit notei de fundamentare, măsura va avea efect pozitiv asupra acceptării de către comercianți a cardurilor de plată și încurajarea consumatorilor să utilizeze tot mai mult cardurile ca mijloc de plată, iar comisioanele mai mici ar genera economii la comercianții cu amănuntul, o parte din acestea fiind transferate consumatorilor.
Totodată, limitarea comisioanelor ar putea avea efect pozitiv asupra micilor comercianți cu amănuntul care ar beneficia direct de comisioane mai mici (în prezent aceștia sunt nevoiți să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri având o capacitate redusă de negociere în relația cu băncile).
Guvernul estimează că reducerea prețurilor de vânzare și creșterea numărului utilizatorilor de carduri se va concretiza într-un volum mai mare de vânzări la comercianți, reducerea riscurilor și a costurilor cu manevrarea numerarului.
De asemenea, creșterea volumului de tranzacții și economiile din manipularea numerarului ar trebui să compenseze parțial pierderile băncilor emitente înregistrate din plafonarea comisioanelor interbancare.
Pentru bănci, o reducere a costurilor ar putea să apară și din diminuarea retragerilor de numerar de la ATM-uri, ceea ce presupune diminuarea comisionelor interbancare care trebuie plătite, în mod normal, băncilor acceptante care gestionează bancomatele.
"Comisioanele interbancare limitate sunt, în general, asociate cu o acceptare și un grad ridicat de utilizare a cardurilor. Astfel, Danemarca este una din țările cu cele mai ridicate niveluri de utilizare a cardurilor din UE, cu un sistem de carduri de debit în care comisioanele interbancare sunt zero. În Elveția, principalul sistem de carduri de debit Maestro (sistemul MasterCard) funcționează cu comision interbancar zero. În Olanda, caracterizată printr-un nivel scăzut al comisioanelor interbancare, s-a constatat o tendință pe scară largă de utilizare și acceptare a cardurilor de plată, care înlocuiește utilizarea numerarului", se precizează în document.
Autorii notei de fundamentare amintesc la finalul efectelor pozitive enumerate și că un grad ridicat de utilizare a cardurilor, în detrimentul numerarului, va contribui la reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane. "Chiar și o reducere parțială a economiei subterane are o mare importanță pentru veniturile bugetului de stat".
Polonia a aprobat o reglementare care prevede un nivel maxim al comisionului de 0,5% pentru toate tipurile de carduri. Reglementarea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014 și se va aplica după o perioadă de tranziție de 6 luni.
În Ungaria a fost adoptată o lege care prevede plafonarea comisioanelor interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit și 0,3% pentru cardurile de credit.
0 comments :
Trimiteți un comentariu