Banca Națională a României (BNR) va extinde grupul de acționari care acționează concertat la Banca Comercială Carpatică, incluzând și persoanele care au preluat vineri acțiuni de la Corneliu Tănase, operațiuni considerate manipulare de piață și pentru care banca centrală va sesiza DIICOT."Sunt suficiente dovezi de extindere a structurii grupului care acționează concertat pentru ca BNR să decidă includerea celor doi noi acționari. Există, de asemenea, suspiciuni de manipulare a pieței de capital pentru care, la finalizarea actului de constatare, va fi sesizat DIICOT", a declarat pentru MEDIAFAX șeful Direcției Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, întrebat cum va reacționa banca centrală după ce Corneliu Tănase a vândut un pachet ede aproape 10% din titlurile Băncii Comerciale Carpatica.
Potrivit unor surse din piața de capital, două persoane fizice au cumpărat pachetul de acțiuni vândut de Corneliu Tănase, reprezentând 9,95% din acțiunile Băncii Comerciale Carpatica (BCC).
Omul de afaceri a cedat vineri 9,95% din capitalul instituției de credit, prin două tranzacții deal egale, cu câte 4,97% din titlurile BCC, în valoare cumulată de 19,58 milioane lei (4,34 milioane euro).
Potrivit legislației pieței de capital, un investitor trebuie să notifice Bursa atunci când drepturile de vot într-o companie depășesc sau scad sub pragul de 5%.
Tănase a donat un alt pachet, de 0,11% din acțiunile băncii, astfel că acesta a rămas cu o participație de 1,1458%, potrivit unui raport transmis de bancă miercuri Bursei.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis săptămâna trecută să suspende dreptul de vot la Banca Comercială Carpatica pentru principalul acționar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest preventiv, dar și pentru Corneliu Tănase, care acționează concertat cu Carabulea.
Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social. Tănase deținea anterior 11,2179% din titluri.
Printre motivele invocate în hotărârea BNR se află faptul că Ilie Carabulea nu mai îndeplinește "criteriul de reputație, din perspectiva integrității", o condamnare a omului de afaceri și faptul că acesta este cercetat penal, în stare de arest.
Carabulea și Corneliu Tănase intenționau să schimbe actuala conducere executivă, prin modificarea statului și componenței Consiliului de Supraveghere și Directoratul, în timp ce managerii propun fuziunea cu altă bancă.
Carabulea și Tănase au anunțat că nu sunt de acord cu introducerea pe ordinea de zi a AGA a propunerii Directoratului privind fuziunea cu o altă bancă și cer operarea de urgență a rectificărilor necesare, potrivit unui al comunicat transmis tot miercuri de bancă Bursei.
Carabulea și Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestați preventiv pentru fapte de corupție, la finele lunii ianuarie, fiind acuzați că, în mod fraudulos, în perioada mai - decembrie 2013, au reușit să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.
Directoratul Băncii Carpatica a propus ca dată de referință 1 aprilie 2014, astfel că la AGA vor putea fi prezenți numai acționarii cu drept de vot înscriși în registrul acționarilor ținut de Depozitarul Central.
Potrivit articolului 230 din OUG 99/2006 cu modificările și completările ulterioare, "în cazul în care persoanele care dețin participații calificate la instituția de credit, persoană juridică română, nu mai îndeplinesc cerințele prevăzute de lege și de reglementările emise în aplicarea acesteia privind calitatea acționariatului unei instituții de credit sau exercită o influență de natură să pericliteze administrarea prudentă a instituției de credit, Banca Națională a României dispune măsurile adecvate pentru încetarea acestei situații. În acest sens, independent de alte măsuri sau sancțiuni care pot fi aplicate instituției de credit ori persoanelor care exercită responsabilități de administrare și/sau conducere a acesteia, Banca Națională a României poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente acțiunilor deținute de acționarii sau membrii respectivi și/sau instituirea administrării speciale ori implementarea unor măsuri de stabilizare.
Acționarii față de care s-a dispus măsura de suspendare a dreptului de vot nu mai pot achiziționa noi acțiuni ale instituției de credit, persoană juridică română.
Acționarii al căror exercițiu al drepturilor de vot nu este suspendat pot ține adunare generală și pot să ia orice hotărâre de competența acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de
actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deținut de acționarii în cauză.
0 comments :
Trimiteți un comentariu