Leul ignoră tensiunile din Ucraina și urcă la maximul ultimelor șase luni față de euro

Știrea a fost publicată luni, 5 mai 2014, 02:02 în categoria

Leul ignoră tensiunile din Ucraina şi urcă la maximul ultimelor şase luni faţă de euro Deși criza politică din Ucraina se acutizează și are reverberații în regiune, datele macro pozitive ale economiei românești au permis leului să urce la maximul ultimelor șase luni față de euro și al ultimilor doi ani și jumătate față de dolar.

Leul revine pe radarele investitorilor pe fondul creș­terii economice consistente, estimată la 3-4% în primul trimestru, iar cursul de schimb a ajuns la un minim al ultimelor șase luni, în ciuda tensiunilor politice din regiune. BNR a publicat vineri un curs oficial de 4,4340 lei/euro, un nivel care nu mai fusese atins din noiembrie anul trecut.

Așteptările analiștilor sunt pozitive și pentru perioada următoare.

„Chiar dacă mișcarea agenției Moody’s (trecerea perspectivei ratingului suvern al României de la «negativ» la «stabil» - n.red.) nu a avut un impact major asupra piețelor financiare, reevaluarea ratingului programată de S&P; pe 16 mai ar putea fi mai interesantă. O modificare în sus a ratingului ar putea îmbunătăți semnificativ apetitul investitorilor pentru active în lei“, consideră Anca Jelea, analist al Raiffeisen Bank.

Aprecierea leului reduce povara clienților cu credite în valută și ar putea domoli creșterea așteptată a ratei infla­ției, după introducerea accizei suplimentare la carburanți în luna aprilie, dar pe de altă parte are un impact negativ asupra exporturilor, care au fost principalul motor al avansului economiei cu 3,5% anul trecut.

Leul a avut vineri una dintre cele mai bune ședințe de tranzacționare din ultimul an și a consemnat un avans de doi bani față de euro. Aceasta înseam­nă circa jumătate din terenul câștigat de moneda națională în ultimele două săptămâni, de aproape un procent.

Avansul leului a venit pe fondul scăderii randamentelor titlurilor de stat în lei, ceea ce pentru analiști reprezintă un semnal de creștere a interesului străinilor pentru bondurile în lei. Ran­damentul titlurilor cu scadența la cinci ani a ajuns vineri la 4,2% pe an, în timp ce rata de referință pentru bondurile pe zece ani se situa la 4,8% pe an.

„Intrarea străinilor pe piața locală a titlurilor de stat ar putea genera o apreciere a leului de circa 2%, o limită care va fi probabil setată de BNR pentru a păstra competitivitatea exporturilor și pentru a-și reface rezervele valutară. Totuși, o eventuală escaladare a conflictului din Ucraina ar readuce aversiunea la risc în rândul investitorilor și ar schimba situația pe piața titlurilor de stat și pe cea valutară“, comentează analiștii BCR.

Leul a câștigat deja peste un procent în fața euro de la începutul acestui an, în ciuda unei perioade de volatilitate în lunile ianuarie și februarie, când cotațiile ajunseseră la 4,55 lei/euro. Față de nivelul record atins în luna ianuarie, cursul leul s-a apreciat cu peste 2,5%.

Euro între 4,35 și 4,55 lei la finalul anului

Analiștii BCR, cea mai mare bancă locală, își mențin prognoza privind un curs de schimb de peste 4,5 lei/euro la finalul acestui an.

Cea mai bună prognoză pentru finalul de an este cea a ING Bank, respectiv de 4,35 lei/euro. Raiffeisen Bank prognozează un curs de 4,5 lei/euro în luna decembrie, în timp ce prognoza RBS indică o cotație de 4,43 lei/euro.

Prognozele indică o accelerare a  tendinței de apreciere a leului după ju­mătatea lunii mai, când este programată o reevaluare a ratingului suveran al Ro­mâniei de către agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s (S&P;). S&P; este singura dintre cele trei mari agenții de rating care menține România în categoria „junk“, adică nerecomandată investițiilor.

Agenția de rating Moody’s a modificat luna trecută perspectiva privind ratingul suveran al României de la „negativ“ la „stabil“. Leul a accelerat aprecierea față de moneda europeană în ul­time­le zile, chiar dacă pe piața valutară s-a păstrat și o oarecare doză de volatilitate a cotațiilor. Cursul a atins marți un minim al ultimelor cinci luni, de 4,4403 lei/euro, pentru ca o zi mai târziu să revină temporar peste pragul de 4,45 lei/euro. Analiștii din bănci cred că 4,45 lei/euro este un nivel în jurul căruia ar putea fluctua cursul în perioada urmă­toare, inclusiv ca urmare a strategiei BNR a evita o volatilitate foarte mare a cotațiilor.

„Chiar dacă întărirea leului a avut loc odată cu scăderea randamentelor pentru titlurile de stat în lei, sugerând un interes în creștere din partea nerezidenților pentru instrumentele datoriei publice în lei, cred că leul nu se va îndepărta semnificativ de nivelul de 4,45 unități/euro în perioada următoare, întrucât BNR ar prefera un tipar similar cu cel din trimestrul IV 2013, așa cum a sugerat în trecut“, comentează Mihai Țânțaru, economist al ING Bank.

Cursul a coborât totuși sub nivelul de 4,43 lei/euro pe piața valutară la sfârșitul ședinței de vineri. Așteptările analiștilor privind intervenția băncii centrale pe piața valutară sunt legate în primul rând de necesitarea refacerii rezervelor valutare, afectate în ultima perioadă de sumele consistente de datorie publică externă ajunse la scadență.

Scadență de 2,4 mld. euro a datoriei publice externe în mai

BNR a anunțat un nivel al rezervelor valutare de 32,4 miliarde de euro la sfârșitul lunii aprilie, în creștere cu circa un miliard de euro față de martie. Rezervele sunt însă cu circa 2 miliarde de euro sub nivelul maxim atins în toamna anului trecut și în plus banca centrală are de rambursat luna aceasta circa 2,4 miliarde de euro în contul datoriei publice externe. Aceasta va face ca rezervele valutare să se apropie de pragul de 30 miliarde de euro.

Astfel, BNR ar putea percepe tendința de apreciere a leului ca pe un moment prielnic de a-și reface rezerva valutară prin cumpărarea de valută din piață, fără ca acest lucru să se reflecte într-o creștere a cursului. Analiștii de la ING Bank estimează că banca centrală a cumpărat deja circa 300 milioane de euro prin intervenții pe piața valutară în ultima perioadă.

Episoadele de volatilitate de pe pia­ța valutară consemnate în trecut au avut un impact semnificativ asupra clien­ților cu credite în valută, dar și asupra inflației în condițiile în care multe pre­țuri sunt indexate la euro. Peste un milion de debitori sunt expuși riscului valutar, având credite imobiliare sau credite de consum garantate cu ipotecă în euro, dolari sau franci elvețieni.

Aprecierea leului reprezintă o gură de oxigen pentru clienții cu credite în valută, care au fost nevoiți să suporte șocuri valutare majore în perioada de criză. De exemplu, euro a crescut cu circa 25% din 2008 încoace, în timp ce francul elvețian s-a apreciat cu 60%. Leul a câștigat teren anul acesta și în fața dolarului american, care a ajuns la maximul ultimilor doi ani și jumătate. Francul elvețian, o monedă în care băncile au acordat sute de mii de credite ipotecare între 2006 și 2008, a fost însă relativ stabil, consemnând o depreciere de numai o jumătate de procent în fața leului comparativ cu sfârșitul anul trecut.

Leul a performat foarte bine anul acesta comparativ cu monedele din regiune, dar și comparativ cu valute foarte puternice. Leul s-a apreciat cu aproximativ 5% față de dolarul canadian și renminbiul chinezesc anul acesta, în timp ce avansul față de coroana norvegiană a fost de peste 3%.

Moneda națională a performant foarte bine și în comparație cu alte valute din regiune. Astfel, zlotul polonez a pierdut 2,3% în fața leului de la începutul anului, forintul maghiar s-a depreciat cu 4,3%, iar coroana cehă a înregistrat un minus de 1,4%. Leul moldovenesc

s-a depreciat cu 5%, iar rubla rusească cu 10%. Cea mai puternică depreciere a fost consemnată de hrivna ucraineană, o țară aflată într-o criză politică puternică, cu un minus de 31%.

Leul a pierdut teren doar în fața câtorva valute importante, cum ar fi dolarul australian, lira sterlină și yenul japonez, precum și în fața unor monede ale unor țări emergente, precum realul brazilian sau rupia indiană. Cea mai amplă depreciere, de aproape 5%, a fost înregistrată în fața realului brazilian.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea

0 comments :

Trimiteți un comentariu