Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și-a bugetat că va plăti 131 de milioane de euro (cât bugetele cumulate ale celor mai mari cinci spitale din Capitală) din bani publici pentru tratamentul românilor în străinătate (în principal în contul unor datorii din anii anteriori) în 2014. Suplimentar, pacienții români cheltuiesc, din banii proprii, cel puțin 100 de milioane de euro, pentru terapii în străinătate, arată o estimare a ZF pe baza datelor proprii. Numărul celor care aleg să beneficieze de tratament în alte state este tot mai mare în condițiile în care alternativele private sunt extrem de puține în țară, iar spitalele publice sunt sufocate de numărul ridicat de cazuri.Puțini sunt cei care știu că românii au acces la servicii medicale de urgență în statele Uniunii Europene în cazul în care sunt în concediu, studiază în străinătate sau muncesc în afară dacă sunt asigurați (își plătesc contribuția) în România.
Dovada calității de asigurat se face prin intermediul unui card de sănătate, emis de către casele județene de asigurări, iar tratamentul este plătit în întregime de statul român.
Totodată românii mai pot avea acces la tratament în străinătate dacă li se aprobă dosarul de către casele de sănătate.
Potrivit unei directive europene din 2011, românii pot alege să se trateze în orice stat din Uniunea Europeană, iar în acest caz statul român decontează serviciile la nivelul tarifelor din România (de exemplu dacă o hernie de disc costă 1.000 de lei în România, iar în afară costă 1.500 de lei, statul decontează doar 1.000 de lei). Diferența de bani între costul integral al tratamentului și suma decontată este suportată din buzunarul propriu al pacienților și atinge mii sau zeci de mii de euro.
De ce pleacă românii să se trateze în străinătate
Cei care aleg tratamentul în străinătate merg pentru afecțiuni grave din domeniul oncologiei, neurochirurgiei, chirurgiei cardiovasculare, transplantului sau chirurgiei pediatrice.
În sfera oncologiei, sunt căutate serviciile de radioterapie, aparatele de profil din România fiind extrem de puține, iar centrele de profil aglomerate de numărul mare de pacienți.
„Radioterapia nu mai poate funcționa așa cum funcționează acum, adică în câteva centre. IOB (Institutul Oncologic București – n.red.) este sufocat de numărul mare de pacienți care vin din toată țara. 80% dintre pacienții internați sunt din țară. Institutul nu are cum să funcționeze în aceste condiții“, a spus Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății, citat de Mediafax. Potrivit ministrului, Institutul de Oncologie din Iași nu funcționează.
Nu există statistici disponibile despre numărul total al românilor care merg pentru tratament în străinătate.
Principalele state unde românii ajung sunt Austria, Germania sau Turcia.
Potrivit autorităților turce, în 2013 aproximativ 6.000 de români au mers pentru tratament în spitalele din Turcia. În spitalele din Turcia, costul mediu al unui tratament de oncologie medicală (chimioterapie) se situează între 1.000 și 2.700 de euro, iar un tratament de radioterapie care cuprinde 30 de ședințe ajunge în medie la 11.000 de euro. Astfel, dacă se consideră că minimum 10.000 de români pleacă în străinătate și cheltuiesc cel puțin 10.000 de euro pentru terapii, înseamnă că suma totală cheltuită este de peste 100 mil. euro.
Austria, Germania sau Turcia
Austria este una dintre principalele țări în care românii merg pentru tratament, cel mai cunoscut centru fiind spitalul AKH din Viena (Allgemeines Krankenhaus der Stadt Wien - Spitalul general din Viena). Date din 2011 arată că aici au mers aproximativ 600 de români pentru tratament. În cadrul spitalului, controlat de municipalitatea din Viena, taxele pentru o zi de îngrijiri pot ajunge și la 1.200 de euro în cazul pacienților străini.
Clinicile și spitalele germane atrag la rândul lor un număr mare de pacienți români, însă în acest caz datele despre numărul de români tratați sunt extrem de puține.
De cealaltă parte, spitalele din Turcia, acolo unde autoritățile au încurajat dezvoltarea sectorului privat și a turismului medical, sunt tot mai active în atragerea de pacienți români. Unii operatori au dezvoltat și investiții în România (grupul Bozlu care a inaugurat centrul Neolife), iar alții iau în considerare astfel de proiecte (Acibadem).
Tratamentul în străinătate a adus României o procedură de infringement
Ca urmare a unei directive europene din 2011 (directiva cu numărul 24), românii aveau dreptul să se trateze în orice stat al Uniunii, la nivelul tarifelor din România și fără a avea nevoie de aprobarea de la casa de sănătate.
Autoritățile din România au întârziat aplicarea acestei măsuri, astfel că la finalul lunii ianuarie, Comisia Europeană a declanșat o acțiune de infringement în cazul României alături de alte 12 state membre. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, acțiunea de infringement a fost de necomunicare și nu a avut legătură cu modul de implementare.
Conform unei hotărâri recente de guvern, persoanele asigurate în România vor putea să-și deconteze serviciile medicale pe care le accesează în alte state la nivelul tarifelor din România și fără a avea nevoie de o aprobare prealabilă de la casele de sănătate (excepție fac anumite investigații sau servicii: de exemplu PET/CT sau servicii în domeniul cardiovascular sau altele).
Ca urmare a hotărârii de guvern, rambursarea serviciilor realizate în alte state se face în maximum 60 de zile, iar la nivelul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din această lună va funcționa un Punct Național de Contact pentru pacienții care merg să se trateze în străinătate.
Ministerul Sănătății a anunțat că va trimite o notificare Comisiei Europene pentru îndeplinirea obligației de a transpune această directivă, ceea ce va duce „cel mai probabil” la clasarea acestei acțiuni.
În ce situații se pot trata românii în străinătate
1. Pentru urgențe medicale apărute în timpul concediilor, pentru cei care studiază sau lucrează în străinătate
Orice persoană asigurată în sistemul de sănătate românesc (care își plătește contribuțiile la sănătate sau care se încadrează în excepții) are dreptul la tratament atunci când se află în alte state (din motive turistice, pentru studii sau în interes de serviciu) pentru situațiile de urgență. Tratamentul se acordă pe baza unui card (cardul european de asigurări de sănătate) eliberat de casele județene de asigurări de sănătate, iar costul tratamentului este decontat în totalitate de casele de sănătate. Acest card nu acoperă situațiile în care pacientul se deplasează voluntar pentru tratament în Uniunea Europeană.
2. Pentru tratament planificat aprobat de casele de sănătate
Persoanele asigurate pot primi autorizare de la casa județeană de sănătate de care aparține pentru a merge la tratament în alt stat din UE (în condițiile în care serviciul solicitat este inclus în pachetul de bază din România, dar nu i se poate acorda în România „într-un termen justificat din punct de vedere medical”). În acest caz, pacientul folosește forumulare speciale.
3. În cazul unei opțiuni personale
Cei care doresc să meargă pentru tratament în străinătate pot face acest lucru suportând costurile. Pentru asigurați, casa de sănătate decontează serviciile la nivelul tarifelor practicate în România.
Pentru ce afecțiuni merg românii să se trateze în străinătate
Cancer
Afecțiunile din domeniul oncologic se află printre cele mai frecvente pentru care românii aleg să se trateze în străinătate.
În România, centrele private din domeniu abia acum încep să fie dezvoltate de investitori (Amethyst, Neolife, Centrul de Diagnostic și Tratament Oncologic Brașov, spitalul OncoFort al Gral), care mizează în principal pe pacienții care plecau în străinătate. Numărul bolnavilor de cancer este în creștere, iar în câțiva ani ar putea ajunge principala afecțiune din România. În sectorul public, cel mai mare centru pentru bolnavii de cancer este Institutul Clinic Fundeni.
Chirurgie pediatrică
Intervenții chirurgicale la copii au fost un subiect extrem de sensibil în România, în principal în domeniul cardiovascular, în condițiile în care nu au existat medici specialiști în acest domeniu. Ca și domeniul cancerului, și pe acest segment alternativele în sectorul privat românesc sunt extrem de puține, astfel că românii decid să plece în străinătate. Timp de mai mulți ani, Institutul de Chirurgie Cardiovasculară din Târgu Mureș a fost singurul din țară unde se efectuau operații pe cord la copii cu malformații congenitale cardiace, după ce departamentul similar din cadrul Spitalului de Urgență pentru Copii Marie Curie din Capitală nu a funcționat din cauza lipsei medicilor.
Anul trecut, în România au fost realizate 249 de operații pe cord la copii cu malformații congenitale cardiace, dintre care 232 de la Târgu Mureș și alte 17 în Capitală, potrivit bilanțului de final de an al Ministerului Sănătății.
Neurochirurgie
Neurochirurgia se numără printre cele mai accesate specialități de românii care merg în străinătate. Clinicile private din afară mizează pe medici renumiți, dar și pe aparate în care investesc zeci de milioane de euro pentru a avea acces la terapii noi.
Transplant
Peste 400 de transplanturi s-au realizat anul trecut în România, cele mai multe fiind cele de rinichi, peste 300, urmate de cele de ficat și doar unul singur de cord. Deși în ultimii ani numărul donatorilor a crescut semnificativ, activitatea de transplant rămâne delicată în România, transplantul numărându-se printre cele mai dificile intervenții medicale. În străinătate, marile centre din Germania realizează mii de transplanturi anual.
Chirurgie cardiovasculară
Afecțiunile inimii sunt cele mai frecvente din România și principala cauză de mortalitate din țară. Și în acest caz opțiunile din mediul privat sunt puține (în 2012 a fost deschis Spitalul Monza din Capitală cu acționari italieni specializat pe afecțiuni cardiovasculare), iar mulți dintre pacienți aleg să meargă în străinătate.
ZF Regional Health Summit, locul de întâlnire al specialiștilor din sănătate
Medici specialiști în neurochirurgie, transplant, ortopedie și traumatologie, chirurgie cardiacă și generală din spitale din Turcia, Grecia și România vor participa la evenimentul ZF Regional Health Summit ’14, care va avea loc pe 6 mai în Capitală. Pentru prima dată, Ziarul Financiar va aduce la aceeași masă medici prin mâinile cărora trec anual mii de pacienți din toate țările din Europa, pentru o discuție cu privire la accesul la noi terapii și variante de tratamente. ZF Regional Health Summit’14 își doreste a fi atât un cadru special creat pentru a partaja informații între personalul medical și pacienți, manageri și presă, cât și o vitrină a sistemului medical din România comparativ cu cel din țările vecine. În contextul în care frământările din sistemul sanitar românesc sunt tot mai mari, pacienții sunt din ce în ce mai nemulțumiți și își pun în balanță opțiunile: fie merg către spitalele publice, fie către mediul privat, fie aleg să se trateze în străinătate. Iar Turcia și Grecia sunt două dintre cele mai importante destinații străine în care românii aleg să se trateze. Ioana David
Pentru mai multe informații, consultați pagina ZF Regional Health Summit ’14
http://evenimente.zf.ro/eveniment ZF REGIONAL HEALTH SUMMIT
0 comments :
Trimiteți un comentariu