De ce nu poate Franța să țină pasul cu Germania

Să asiști la prăbușirea unei țări este mereu o experiență dureroasă. În timp ce vizitatorii se bucură de fațadele care reflectă succesul economic din trecut, traiectoria Franței începe să amintească de cea a Argentinei, care a redevenit după Marea Recesiune, din a zecea economie la nivel mondial, o țară emergentă ,scrie rt.com.

Chiar dacă perspectivele de mai sus sunt poate prea sumbre, Franța este văzută în întreaga lume ca fiind o țară care nu a reușit să țină pasul cu globalizarea și nu a reușit să-și modernizeze sistemele economice și modelul social. Franța este una dintre cele șase state fondatoare ale Uniunii Europene (Belgia, Franța, Germania de Vest, Italia, Luxemburg și Olanda) și, totodată, una dintre cele 11 state care au adoptat moneda euro în anul 1999.  Deși în prezent economia franceză este a cincea la nivel mondial, până în 2020 economia Franței va fi surclasată de cea a Marii Britanii și va pica pe locul șase în topul economiilor mondiale, iar până în 2030 va ajunge pe poziția a opta, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), una dintre cele mai mari companii de audit și consultanță. La nivel european, țara este a doua după Germania, dar Franța rămâne tot mai în urmă față de economia germană.

Pe când germanii au surprins mereu cu capacitatea de a-și reveni rapid din crize și de a crește când statele vecine se împotmolesc, economia Franței s-a evidențiat prin încetineala cu care se adaptează la noi condiții. Una dintre problemele principale pe care economiștii le găsesc vinovate de declinul economic al Franței este rata șomajului ridicată și întârzierea reformelor de flexibilizare a pieței muncii. Anul trecut rata șomajului în Franța a fost de aproape 11%. Guvernul francez are în plan să cheltuiască 500 de milioane de euro anul acesta pentru a crea 45.000 de locuri de muncă subvenționate adresate tinerilor necalificați, conform Euronews. De asemenea, guvernul va primi 620 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor.

Spre comparație, anul trecut rata șomajului în Germania  a fost de doar 5.28%, a doua cea mai mică rată a șomajului din Uniunea Europeană. La începutul anilor 2000, Germania a implementat un program de creștere a competitivității, denumit „Agenda 2010“, prin care s-a făcut din siguranța locului de muncă o prioritate, iar inflația a fost ținută sub control. Programul a avut succes în timpul crizei economice din 2009, rezultatul fiind nivelul redus record al șomajului din Germania. O altă problemă a Franței este cea a competitivității externe, Franța fiind, conform GCI (indicele de competitivitate globală) pe locul 23 la nivel mondial din acest punct de vedere, în vreme ce Germania ocupă locul patru.

Deficitul balanței de plăți s-a ridicat la 44 de miliarde de euro în 2013, în vreme ce Germania are un excedent de 200 de miliarde de dolari. Nici valoarea datoriei publice nu este un indicator prea bun pentru economia franceză, ajungând în 2013 la 98,87% din PIB. Cetățenii francezi sunt mai pesimiști în legătură cu ce le rezervă viitorul decât au fost în ultimii zece ani, iar întrebarea care se pune în legătură cu viitorul Franței este dacă țara va reuși să-și găsească propriul drum, să risipească vălul economic sumbru și să-și reconstruiască prosperitatea, scrie Jean Pisani-Ferry într-o opinie publicată de Project Syndicate. Pisani-Ferry este comisarul general pentru planificare politică al guvernului Franței.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andra Oprescu