Economia a dat semne de revenire în luna septembrie.La jumătatea anului România a intrat în „recesiune tehnică“, iar trimestrul al treilea a început cu stângul, lunile iulie și august fiind destul de slabe
Producția industrială a făcut în septembrie un salt de 6,1% față de aceeași lună de anul trecut, pe serie brută, și de 4,9% pe serie ajustată
Exporturile au crescut în septembrie cu 10,2%, la un maxim istoric de 4,9 mld. euro
Consumul s-a redinamizat - cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul populației, înregistrând în septembrie un plus de 6,1% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, pe serie brută
Analiștii au diminuat estimările privind creșterea PIB în anul 2014 de la 3% spre 2%, sau chiar sub acest nivel.
Economia românească a dat semne de redresare în luna septembrie, însă rămâne de văzut dacă avântul a fost suficient pentru revenirea în teritoriul pozitiv, după ce la jumătatea anului România a intrat în „recesiune tehnică“ (trimestrul 1 și 2 au fost pe minus), iar trimestrul 3 a început cu stângul, lunile iulie și august fiind destul de slabe.
Vineri vom afla primele date privind creșterea economică din trimestrul al treilea (T3), de la Institutul Național de Statistică. Comisia Europeană a anticipat deja că PIB-ul a crescut cu 1% în T3 față de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că România a ieșit din recesiunea tehnică.
Luna iulie a venit cu semnale preponderent negative de la economie, iar tendința de deteriorare a indicatorilor macro a continuat în august, după cum au indicat cifrele privind industria, vânzările de retail, exporturile și construcțiile, confirmând scenariul încetinirii economiei. Septembrie a marcat însă o îmbunătățire a tabloului macro, cu excepția construcțiilor care au rămas, cel mai probabil, în teritoriul negativ.
Industria, care reprezintă aproximativ o treime din PIB-ul României, a fost un pilon important pentru economie. După trei luni de declin, producția industrială a crescut în septembrie cu 2,4% față de august, evoluția fiind determinată de ascensiunea ramurii prelucrătoare. Față de aceeași lună din anul trecut, producția industrială a făcut în septembrie un salt de 6,1%. „Considerăm că evoluția producției industriale în perioada ianuarie-septembrie 2014 a fost favorabil influențată de impulsul cererii externe, dar și de redinamizarea consumului privat. În prezent, industria internă pare să funcționeze la ritmul potențial, majorarea acestui ritm fiind dependentă de redinamizarea investițiilor productive“, spune Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania și cel care a semnalat primul că economia a intrat în recesiune tehnică după două trimestre consecutive de scădere.
În primele nouă luni producția industrială a făcut un salt de 7,4% ca serie brută față de aceeași perioadă de anul trecut. Însă analiștii spun că în trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea producția industrială s-a contractat, cu 1,2%.
Trendul producției industriale este corelat cu cel al exporturilor. Producția agricolă bună și noile capacități de producție din industrie au determinat o creștere a exporturilor cu 10,2% în septembrie, până la un nou maxim istoric, de 4,9 mld. de euro. Ascensiunea exporturilor a fost stimulată în principal de creșterea vânzărilor în Uniunea Europeană, cu 13,7% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut.
Exporturile au susținut economia în anii de criză, existând o corelație pozitivă între trendul acestora și evoluția PIB. Însă, cu toate că au fost un motor important pentru PIB, exporturile nu au avut suficientă forță să tracteze toată economia, în special în perioadele în care s-a afundat în recesiune.
Căderea consumului nu poate fi compensată atât de ușor, având în vedere că economia românească a pierdut în criză 800.000 de locuri de muncă, din care numai 300.000 s-au recuperat, iar masa salarială a pierdut 11 mld. de euro pe an, din care nu s-a recuperat nimic.
Reluarea creditării, motorul care a susținut consumul în perioada de boom, se lasă așteptată, iar creșterea împrumuturilor în lei datorită scăderii dobânzilor nu poate compensa declinul încet și sigur al creditării în valută. Sistemul bancar, nerestructurat la timp, a ajuns o frână pentru economie, valoarea lui adăugată fiind negativă, ceea ce influențează nefavorabil economia.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că, personal, nu este mulțumit de maniera în care merge creditarea, în special în zona IMM-urilor. El a cerut băncilor să se ducă ele după clienți. „Este bine ca băncile să se apropie de clienții pentru că astfel vor găsi soluții. Este treaba băncilor să dea credite. Apropierea de clienți și nu depărtarea de clienți, adică situarea pe poziții antagonice, va duce la creșterea creditării. Altfel, lichiditatea este suficientă, bani sunt, sunt chiar prea mulți.“
Veștile bune de la producția industrială, care reflectă îmbunătățirea cererii externe, completează tabloul evoluțiilor pozitive venite de la alți indicatori macro.
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populației - avea în septembrie un plus de 6,1% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, pe serie brută. Pe ansamblul primelor nouă luni din 2014 volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată cu 7,4%, comparativ cu aceeași perioadă din 2013.
Cifra de afaceri totală în consumul cu amănuntul a început să crească în septembrie anul trecut și timp de 13 luni a avansat fără sincope, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, susținută în principal de vânzările de bunurile nealimentare și alimentare. Deși INS a anunțat în ultimul an lună de lună o creștere a consumului, jucătorii din retailul alimentar au afirmat că este vorba doar de date statistice, nu de o realitate care se vede în coșurile de cumpărături.
Din tabloul evoluțiilor pozitive din acest an nu lipsește inflația, care a atins minim istoric după minim istoric. Rata anuală a inflației a ajuns în septembrie la 1,54%.
În acest an nu au lipsit însă și semnele negative, care au venit de la construcții. Lucrările de construcții inginerești, adică de infrastructură, au scăzut puternic, primele opt luni ale lui 2014 aducând un declin de 28,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit ultimelor date publicate de Institutul de Statistică.
Scăderea construcțiilor de infrastructură vine în contextul în care cheltuielile cu investițiile au fost tăiate la sânge de stat, acestea scăzând cu circa 18% în perioada ianuarie-august, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe.
Rămâne de văzut care va fi impactul agriculturii - componenta volatilă a PIB, dependentă aproape în totalitate de condițiile meteo - asupra creșterii economice.
Contribuția agriculturii la PIB se înregistrează în special în T3 și T4.
Majoritatea bancherilor locali au anticipat pentru a doua jumătate a anului o frânare a economiei din cauza efectului de bază indus de agricultură, care a performat foarte bine anul trecut. În consecință, ei au diminuat estimările privind creșterea PIB în anul 2014 de la 3% spre 2%, sau chiar sub acest nivel.
Și Comisia Europeană a redus semnificativ prognoza privind evoluția PIB-ului României în acest an, estimând un avans anual de 2%, față de o creștere de 2,8% estimată în iunie, potrivit prognozei economice de toamnă.
FMI anticipează un avans economic în acest an de 2,4%, în timp ce Banca Mondială estimează o creștere de 2,7%.
Cum a evoluat economia în primul semestru
România a revenit în groapa recesiunii tehnice după ce economia a înregistrat două trimestre consecutive de contracție (T2 minus 0,9%, T1 minus 0,1%), iar evoluția dezamăgitoare a PIB-ului a luat prin surprindere economiștii și Guvernul, în timp ce oamenii de afaceri au susținut că au resimțit de câteva luni evoluția nefavorabilă a economiei, dar nimeni nu i-a ascultat.
Taxele noi (euroacciza și taxa pe stâlp), lipsa măsurilor reale de încurajare a cererii, dar mai ales lipsa investițiilor, atât ale statului, cât și ale sectorului privat, au strangulat economia.
În termeni anuali, ritmul creșterii economice a încetinit de la 3,5% în 2013 la 2,4% în prima jumătate a anului. Exportul net a avut o contribiție de Ă1% la creșterea economică de 2,4%, consecință a creșterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri și servicii corelată cu creșterea mai redusă a volumulului importurilor de bunuri și servicii, cu 10,6%. În schimb, cererea internă a avut o contribuție de doar 0,3 puncte procentuale la ritmul anual al PIB în trimestrul doi în condițiile în care creșterea consumului privat (cu 3,9% an/an) și a consumului public (cu 3,8% an/an cel individual și cu 1,1% cel colectiv) a fost contrabalansată de declinul formării brute de capital (cu 13,3% an/an).
Comerțul a crescut cu circa 6% în septembrie
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populației - avea în septembrie un plus de 6,1% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, pe serie brută. Creșterea comerțul cu amănuntul - ce include atât alimentele, cât și bunurile nealimentare și carburanții - a fost susținută de vânzările de electrocasnice, mobilă și haine sau cosmetice, care au avut creșteri de 11,3%. La polul opus vânzările de carburanți au scăzut în septembrie.
Cifra de afaceri în comerțul de alimente, băuturi și tutun a crescut în luna septembrie în serie brută cu 7,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cel mai mic avans din ultimele patru luni. Avansul comerțului cu amănuntul pe serie ajustată a fost în septembrie de 5,8%. Pe ansamblul primelor nouă luni din 2014 volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată cu 7,4%, comparativ cu aceeași perioadă din 2013.
Cifra de afaceri totală în consumul cu amănuntul a început să crească în septembrie anul trecut și timp de 13 luni a avansat fără sincope, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, susținută în principal de vânzările de bunurile nealimentare și alimentare. Deși INS a anunțat în ultimul an lună de lună o creștere a consumului, jucătorii din retailul alimentar au afirmat că este vorba doar de date statistice, nu de o realitate care se vede în coșurile de cumpărături. Datele anunțate de INS privind evoluția cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul nu iau în calcul inflația, însă iau în calcul expansiunea rețelelor de comerț. În fiecare din ultimii ani retailerii internaționali au continuat să se extindă, în pofida scăderii consumului, în încercarea de a câștiga o cotă de piață cât mai mare.
Creditarea a rămas în teritoriu negativ
Volumul de credite acordate în septembrie de către bănci populației și companiilor a fost în scădere cu 4,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creditele noi, majoritatea în lei, sunt insuficiente pentru a compensa deteriorarea portofoliilor de împrumuturi în valută.
Creditarea în lei a crescut în septembrie cu 8%, dar finanțările în valută s-au diminuat cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut. Componenta creditelor de consum acordate în monedă locală însumau 23,6 mld. lei la sfârșitul lunii septembrie, fiind în creștere cu aproape 2% sau echivalentul a 300 mil. lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. În privința creditelor de consum în valută, acestea s-au redus în septembrie cu circa 16%, iar evoluția lunară a fost tot una negativă.
Producția industrială a continuat să crească
Producția industrială, unul dintre cei mai importanți indicatori din economie, a făcut în septembrie un salt de 6,1% pe serie brută și 4,9% pe serie ajustată față de aceeași perioadă de anul trecut. Ascensiunea producției industriale a fost susținută de creșterea industriei prelucrătoare, în timp ce industria extractivă și producția de energie și gaze au fost în teritoriul negativ. Industria a fost cel mai important motor al economiei, contribuind la creșterea PIB de 3,9% din primul trimestru, și a susținut economia și în trimestrul al doilea.
În primele nouă luni producția industrială a făcut un salt de 7,4% ca serie brută datorită creșterii industriei prelucrătoare (+8,8%) și industriei extractive (+0,6%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 3,6%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, creșterea producției industriale a fost de 8,5% în primele nouă luni ale anului.
În 2013 industria a avut cea mai importantă contribuție la creșterea economică, aducând două treimi din avansul PIB de 3,5%, iar al doilea motor de creștere a fost agricultura, datorită producției agricole excepționale. Unii analiști au anticipat că este posibil să vedem în acest an o rotație a surselor de creștere economică, scăderea contribuției producției industriale urmând să fie compensată de redresarea consumului și a investițiilor. În timp ce consumul s-a revigorat, investițiile sunt însă în declin puternic. Evoluția producției industriale este corelată cu trendul exporturilor.
Exporturile au făcut un salt de peste 10%
Exporturile au crescut în septembrie cu 10,2% ajungând la un nou maxim istoric, de 4,9 mld. de euro. Ascensiunea exporturilor a fost stimulată în principal de creșterea vânzărilor în Uniunea Europeană, cu 13,7% comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut. Exporturile în afara spațiului comunitar au înregistrat în septembrie un avans de doar 2,7%.
Ritmul de creștere a exporturilor față de septembrie 2013 a fost sub cel al importurilor, de 10,7%. Pe ansamblul primelor nouă luni ale anului exporturile României au atins nivelul de 39,1 mld. euro, iar importurile au totalizat 43,4 mld. euro, în creștere cu 7,1%, respectiv 6,6%, față de aceeași perioadă din anul 2013.
În prima jumătate a anului exporturile au susținut economia. Exportul net a avut o contribuție de +1% la creșterea economică de 2,4%, consecință a creșterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri și servicii corelată cu creșterea mai redusă a volumului importurilor de bunuri și servicii, cu 10,6%. Unii analiști au anticipat o încetinire a ritmului de creștere a exporturilor în a doua jumătate a anului, în contextul frânării marilor economii europene, însă au estimat că volumul pe ansamblul anului 2014 poate rămâne în jurul maximului de anul trecut, de 50 mld. euro.
Excedent bugetar în primele nouă luni
Bugetul general a fost pe excedent în primele nouă luni ca urmare a încasării celei de-a doua tranșe a impozitului pe construcții speciale, dar mai ales a reducerii cheltuielilor de capital cu 2,5 miliarde de lei față de ianuarie - septembrie 2013 și ajustarea cu aproape un miliard de lei a cheltuielilor pentru proiecte finanțate cu fonduri europene nerambursabile.
Deficitul stabilit în legea bugetului este de 2,2% din PIB, iar cum bugetul este pe un excedent ușor și surprinzător (0,06% din PIB în septembrie față de un deficit de 0,24% din PIB în august), înseamnă că guvernul are „spațiu fiscal“ în ultimele trei luni din an să cheltuiască din împrumuturi peste 14 miliarde de lei. Coincidență sau nu, acest lucru se întâmplă în lunile de campanie electorală.
Veniturile bugetului consolidat au crescut în primele nouă luni ale anului cu 5,5% comparativ cu perioada similară a lui 2013, dar sunt încă departe de ritmul de 8% pe care ar trebui să-l înregistreze pentru a se încadra în ținta de venituri fixată în legea bugetului (venituri de 216 miliarde de de lei față de 200 miliarde de lei în 2013). Pe partea de cheltuieli, cel mai mult au avut de suferit cheltuielile de capital (investițiile din buget), cu un minus de 23,7%, declinul fiind însă mai redus decât cel din august, când se înregistra un minus de 29,5%.
Cheltuielile totale pentru investiții (cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe) au fost de 16,5 miliarde de lei, respectiv de 2,5% din PIB, față de 19,4 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului precedent (- 15%). Cheltuielile bugetului general consolidat au fost mai mici cu 0,3% față de aceeași perioadă din anul precedent.
Inflația a ajuns în septembrie la 1,54%
Prețurile de consum au crescut în septembrie cu 0,12%, iar inflația anuală a urcat la 1,54%. Evoluția a fost influențată de scumpirea alimentelor cu aproximativ 0,2% față de august și creșterea prețurilor mărfurilor nealimentare și a tarifelor serviciilor cu 0,1% fiecare.
Comparativ cu septembrie 2013, alimentele s-au ieftinit cu 0,02%, în timp ce prețurile la mărfurile nealimentare și la servicii au urcat cu 2,4% fiecare. La alimente cel mai mult s-au ieftinit cartofii, cu 24,4%, față de luna august, urmați de legume și conserve de legume, cu 2,2%, precum și de zahăr, cu 1,95%. Pe de alte parte, cele mai mari creșteri de prețuri au fost la citrice și alte fructe meridionale (+10,08%), fructe și conservele din fructe (+4,63%) și ouă (+3,13%).
La mărfurile nealimentare, singura ieftinire s-a înregistrat la autoturisme și piese de schimb, de 0,07%. În cazul serviciilor, tarifele pentru îngrijiri medicale și pentru alte servicii au crescut cel mai mult, cu 0,68% fiecare, urmate de abonamente auto (+0,42%) și chirii (+0,37%).
Cel mai mult s-au ieftinit serviciile de transport aerian (-0,34%) și cele de poștă și telecomunicații (-0,22%). În august, inflația anuală a fost de 0,84%. Minimul acestui an, de 0,66%, a fost atins în iunie. BNR a redus prognoza privind inflația în acest an de la 2,2% la 1,5% și de la 3% la 2,2% în 2015.
0 comments :
Trimiteți un comentariu