La capătul unei campanii electorale în care dezbaterea despre starea economiei a lipsit aproape complet, ZF le pune celor doi candidați rămași în cursa prezidențială – Victor Ponta și Klaus Iohannis - un set de 20 de întrebări-cheie care ar putea arunca o lumină asupra politicii pe care o va adopta viitorul președinte ales în urma scrutinului din 16 noiembrie.La alegerile de duminică, premierul Victor Ponta, 42 de ani (sprijinit de PSD, PUR și PC), și primarul Sibiului Klaus Iohannis, 55 de ani, (ACL) au strâns împreună 6,6 milioane de voturi (3,7 milioane de voturi Ponta și 2,8 milioane de voturi Iohannis).
Dar câți din cei care au introdus buletinul în urnă și i-au trimis în marea finală știu ce program are candidatul lor preferat? Prea puțini, pentru că, deși programele există pe hârtie, ele au rămas în sertare din cauză că dezbaterile au lipsit complet.
În perioada rămasă până la turul al doilea candidații nu mai pot evita însă dezbaterile, prin urmare trebuie să răspundă unor întrebări-cheie legate de opiniile/politicile lor despre fiscalitate, politici de ocupare și salarizare, infrastructură, sistemul de sănătate, politică externă, educație sau birocrație.
Este adevărat că un președinte nu are, constituțional, atribuții directe în economie, dar președintele este parte a puterii administrative alături de guvern.
Prin urmare, va păstra viitorul președinte cota unică de 16% introdusă acum 10 ani, ce se va întâmpla cu salariile profesorilor sau ale medicilor, cu pensiile, cu cheltuielile de achiziții publice, cu programul de privatizări?
Cum crede viitorul președinte că România poate avansa economic astfel încât să recupereze decalajul ce o desparte de Vest, un deziderat ce presupune o creștere economică solidă de 5% pe an?
Ce soluție are pentru corectarea dezechilibrelor, în condițiile în care 10 județe fac 70% din businessul țării și au 80% din angajații ei, în vreme ce restul țării se zbate în sărăcie?
Cum vede finanțarea economiei în condițiile în care băncile străine își repatriază o parte din liniile de finanțare? Cum înțelege să susțină inițiativele antreprenoriale și afacerile mici de familie, dar și ce planuri are pentru „repatrierea“ economică a românilor care au plecat la muncă în străinătate - acei români care au stat ore în șir la coadă în fața ambasadelor ca să voteze?
Președintele nu trăiește într-un glob de sticlă, funcția sa nu este onorifică și nu se rezumă la reprezentarea țării, ci este una activă, vorbim, până la urmă, de cea mai puternică poziție în stat. Prin urmare, trebuie să știm ce alegem - avem dreptul să punem întrebări, iar ei au o singură datorie: să răspundă.
0 comments :
Trimiteți un comentariu