Negocierile cu FMI au ajuns din nou într-un punct nevralgic. Energia este „mărul discordiei“. Discuțiile continuă și astăzi

Reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara, care a fost pe pierdere și are datorii mari, și liberalizarea prețului la gaze pentru populație conform calendarului au generat neînțelegeri între autoritățile române și experții internaționali, prelungind negocierile, care erau așteptate să se încheie la sfârșitul săptămânii trecute.

Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînțelegerilor și tergiversă­rilor a ajuns din nou într-un punct nevralgic, de această dată „mărul discordiei“ fiind energia.

Neînțelegerile dintre autoritățile româ­ne și experții FMI și ai Comisiei Europene vizează în principal

Complexul Ener­getic Hunedoara

și liberalizarea pre­țului la gaze pentru populație, după ce la primele evaluări ale acordului disputele au fost legate în principal de acciza supli­men­tară la carburanți și, ulterior, de reducerea CAS.

Rămâne de văzut dacă în urma nego­cierilor experților internaționali cu pre­mierul Victor Ponta vom mai avea sau nu acord cu FMI. Acordul este practic „sus­pendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de re­du­cere a CAS. Primele două evaluări ale acor­dului stand-by preventiv au fost realizate în prima parte a anului 2014.

Pentru Complexul Energetic Hune­doara, care acoperă circa 7% din consumul de energie la nivel național, există deja o ce­rere în instanță pentru declanșarea insol­ven­ței. Compania, înființată în 2012 și contro­lată de Departamentul pentru Energie, a avut în 2013 pierderi de 150 mil. lei și datorii de peste 750 mil. lei, în timp ce veniturile au depășit 1 mld. lei. Strategia de privatizare a Complexului Energetic Hunedoara a fost aprobată de guvern în martie 2013. Iar ope­rațiunea urma să fie efectuată prin metoda majorării de capital social prin aport de capital privat, prin atragerea unui investitor strategic și dobândirea de către acesta a unui pachet de acțiuni reprezentând 51% din capitalul social al companiei, în cadrul unei operațiuni de majorare de capital social prin emisiune de noi acțiuni. Privatizarea complexului Hunedoara nu a fost lipsită de interes. Compania ameri­cană Quintana Minerals Corporation a so-lici­tat printr-o scrisoare de intenție trans­misă Departa­mentului pentru Energie mai multe informații despre firma de stat, fiind interesată de privatizarea producă­torului de cărbune și electricitate Complexul Energetic Hunedoara.

WikiZF: Profilul companiei

Complexul Ener­getic Hunedoara

Negocierile autorităților române cu experții FMI și ai Comisiei Europene urmau să se finalizeze la sfârșitul săpătămânii tre­cute, fiind programate întâlniri cu toți mi­niștrii. Vineri, „sediul central“ al negocie­rilor s-a mutat  la Ministerul Finanțelor, unde au venit la discuții cu experții externi oficiali de la mai multe ministere importante precum cel al Energiei, al Transpor­turilor, Justiției, Muncii, Sănătății, Econo­miei, Dezvoltării și Fondurilor Europene. Mi­nis­trul energiei Andrei Gerea a trebuit să re­vină și sâmbătă la discuții la Ministerul Finanțelor, în condițiile în care nu a ajuns vineri la un acord cu reprezen­tanții FMI și ai Comisiei Europene. Însă, nici sâmbătă nu s-a ajuns la un consens. Decizia privind Com­plexul Energetic Hunedoara și libe­ralizarea prețului la gaze pentru populație și alte subiecte pentru care nu s-a ajuns la un acord ar urma să fie luată astăzi, după ce delegația FMI-CE se va întâlni cu premierul Victor Ponta, susțin surse apro­piate discuțiilor.

În ceea ce privește prețurile la gaze, experții Comisiei Europene așteaptă o soluție în condițiile în care nu a existat o aprobare de „înghețare“ a procesului. Po­tri­vit calendarului convenit cu partenerii in­ter­na­ționali, România trebuia să majoreze prețul final al gazelor destinate populației cu 2% de la 1 octombrie și 2% de la 1 ianuarie 2015, prin creșterea tarifului reglementat pentru gazele din producția internă de la 48,5 lei/MWh la 49,8/MWh în toamna anului trecut și la 50,6 lei/MWh de la începutul acestui an. Calendarul mai prevedea majo­rarea prețului la gazele pentru populație cu 2% de la 1 aprilie și cu încă 3% de la 1 iulie 2015. Fostul ministru delegat pentru energie Răzvan Nicolescu declara în decembrie 2014 că are acordul Comisiei Europene pentru amânarea calendarului de liberalizare a prețului la gazele destinate populației până în 2021, iar nicio majorare nu va mai fi aplicată până la 1 iulie 2015, însă informația nu a fost confirmată de oficialii europeni.

Nicolescu explică într-o postare pe Facebook că persoana de la Comisia Europeană cu care a discutat, atunci când era ministru, despre amânarea liberalizării la gaz natural pentru populație a fost comisarul pentru energie din acel moment, Gunther Oettinger. „Ideea era ca până la data de 1 iulie 2015 România să vină cu un alt calendar de liberalizare mai suportabil pentru populație și care să țină cont de noile realități economice (preț internațional la titei/gaz în scădere). Aceste discutii au fost confirmate si printr-o scrisoare transmisă de noul comisar pentru energie Miguel Cañete autorităților române la mijlocul lunii ianuarie 2015“, scrie Nicolescu.

Un alt subiect pentru care nu a existat consens a fost programul „Prima mașină“.

CE și FMI ar fi cerut să se renunțe la programul „Prima mașină“, iar guvernul a transmis că nu va renunța și în ședința de guvern de marți va fi introus spre aprobare plafonul de garanții de 350 mil. lei și va fi prelungit termenul pentru înscrierea băncilor în program.

În cazul CFR Marfă autoritățile au con­venit cu delegația FMI-CE reluarea proce­su­lui de privatizare. Ioan Rus mi­nistrul trans­porturilor, a spus că CFR Marfă a tre-cut pe profit, iar elementul important în pro­cesul de priva­tizare a companiei nu este vi­teza cu care este vândută, ci prețul pe care sta­tul l-ar putea obține.

„CFR Marfă este în situația de a angaja un consultant juridic, du­pă care urmează consultantul de tran­zacție și procesul în sine. CFR Marfă este în acest moment o companie adusă pe profit, nu mai este o companie pe pierdere, ca și CFR Călători, ca și CFR Infrastructură. Toate trei sunt în acest moment pe profit. Îi vom reduce și mai mult costurile și vom crește veniturile, astfel încât, până la mo­mentul privatizării, să aibă preț la vânzare. Nu este importantă viteza cu care vindem ceva ce ne aparține, ci prețul la care vindem. E ca și la domnișoare: nu e când și-a propus să se mărite, ci când vrea unul să o ia de soție“, a declarat Rus după negocierile cu FMI.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega