Noul pariu al României trebuie să fie pe atragerea de investiții în producția de echipamente de telecomunicații, fabricarea de calculatoare sau de electrocasnice

Exporturile României au trecut printr-o perioadă accelerată de modernizare în ultimii ani, reușind să plaseze țara noastră pe un loc fruntaș în rândul statelor Uniunii Europene din acest punct de vedere.

Această evoluție se datorează, în mare parte, dezvoltării masive a industriei auto, însă o cercetare realizată de profesorul Cezar Mereuță scoate la iveală o oportunitate pe care România nu trebuie să o rateze: atragerea de noi investiții în toate celelalte sectoare asociate modernizării, cum este cel al fabricării de echipamente pentru industria de telecomunicații sau fabricarea de calculatoare, pentru care alte state au dus o „bătălie“ în materie de atragere de investitori în ultimii ani.

În prezent, 42% din bunurile exportate din România sunt din categoria „codului 7“, care cuprinde cele mai moderne produse ale acestui secol. De aceea, ținta României trebuie să fie aceea de a exporta cât mai mult produse aferente acestui cod, având în vedere că în Japonia, de exemplu, încă din 1995 bunurile din „codul 7“ aveau o pondere de 70% în exporturi.

„În perioada de criză, la nivelul Uniunii Europene, exporturile au reprezentat un fel de centură de siguranță pentru multe țări. Acesta este și cazul Germaniei și cel al României, pentru că în perioada de criză exporturile românești au crescut. O analiză a specializării de bază la export din perioada 1995 - 2013 arată că, în fiecare an din perioada analizată, exporturile aferente «codului 7» depășesc 30% din exportul total al statelor Uniunii Europene“, a spus  prof. dr. Cezar Mereuță, cercetător asociat al Centrului de Modelare Economică al Academiei Române.

„Codul 7“ reprezintă, generic, companiile încadrate la categoria „mașini și echipamente pentru transport“, însă profesorul Mereuță aduce în atenție faptul că în definiția acestui cod intră și alte tipuri de activități care reprezintă elemente ale modernizării, cum ar fi calculatoarele și alte aparate de birou, electrocasnicele, aparatele și echipamentele de telecomunicații sau echipamentele moderne din industria prelu­crătoare.

„În cadrul codului 7 se regăsesc toate atributele dezvoltării din secolul XXI, de la cele de modernizare a habitatului la cele mai sofisticate echipamente de tehnologia informației. În anul1995, un număr de opt țări din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene astăzi aveau ca primă specializare la export bunurile aferente codului 7. În 2013, un număr de 18 țări din cele 28 aveau ca primă specializare la export codul 7 – simbol al modernizării. Iar unele state au făcut eforturi colosale pentru a intra în această categorie“, a spus Mereuță.

Prima specializare de bază la export a unei țări reprezintă categoria în care se încadrează bunurile cu ponderea cea mai mare în structura exporturilor acesteia. Încă din 1995, codul 7 avea o pondere semnificativă în rândul statelor dezvoltate: 70% în Japonia, 48% în SUA, 46% în Germania, 43% în Marea Britanie. „Exemplul deplin relevant este China. În 1995, specializarea predominantă a Chinei la export era cea de articole manufacturiere, care aveau o pondere de 58% în totalul exporturilor. Ei au trecut printr-o adevărată revoluție din 1995 până în prezent, pentru că au traversat de la exportul de îmbrăcăminte și încălțăminte la exportul preponderent de bunuri aferente codului 7. Și România, până în 2005 inclusiv, avea ca specializare de bază articolele manufacturiere, eram croitorii Europei, dar am reușit în ultimii opt ani să ne modernizăm complet exporturile.“

Pentru realizarea acestei analize, profesorul Mereuță a folosit datele Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on Trade and Development Handbook 2014), care publică anual o statistică ce păstrează, de 40 de ani încoace, aceeași structură de analiză (nu există rupturi de serii, cum se întâmplă în cazul structurii codurilor CAEN).

Din punctul de vedere al ponderii pe care bunurile aferente „codului 7“ le au în structura exporturilor românești, datele de la Statistică arată că aceasta este de 42% din totalul  exporturilor de circa 49 mld. euro înregistrate în România în primele 11 luni ale anului trecut (pondere similară cu cea din întregul an 2013). Această pondere situează România pe locul 5 în rândul statelor din Uniunea Europeană în ceea ce privește exporturile din codul 7 ca primă specializare la export, ceea ce reprezintă, din punct de vedere statistic, o poziție net favorabilă.

„Se demitizează convingerea formată în ultimii ani, aceea că ponderea codului 7 în structura exporturilor se datorează exclusiv Automobile Dacia și producătorilor de com­ponente auto. Din ansamblul activi­tă­ților aferente exporturilor din codul 7, numai 44% sunt mijloace de transport și componente auto, restul fiind din celelalte coduri la un loc. Acesta este motivul pentru care guvernul trebuie să militeze pentru atragerea de investitori în toate subsectoarele din cadrul codului 7.“

Profesorul Mereuță a mai adăugat că în Slovacia, de exemplu, o țară mică, guvernul și-a propus să aibă peste 50% din exporturi reprezentate de bunuri aferente codului 7 și a ajuns în prezent la 57% (față de 44% în 2005). „România nu a avut nicio strategie pentru a ajunge să fie pe primele locuri în UE în ceea ce privește această structură modernă a exporturilor. De aceea, în cercetarea mea referitoare la prioritățile strategice ale dezvoltării României la orizont 2025 am pledat pentru accelerarea atragerii investițiilor străine în toate cele 5 coduri CAEN componente ale codului 7 al dezvoltării și modernizării țărilor în secolul XXI“, a spus el.

Ce tipuri de activități cuprinde codul 7

- Producția de calculatoare și toate tipurile de mașini și aparate de birou

- Aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii

- Mașini și aparate electrice (inclusiv echivalentele neelectrice ale mașinilor electrice de uz casnic)

- Toate tipurile de mașini și echipamente destinate modernizării tehnologiilor de fabricație în sectoarele industriei prelucrătoare

- Vehicule rutiere (inclusiv vehicule cu pernă de aer)

- Industria de componente pentru vehicule rutiere

- Alte echipamente de transport (construcția de nave, de ambarcațiuni sportive, fabricarea materialului rulant, fabricarea de aeronave și nave spațiale).

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Adelina Mihai