Un an de la revoluția de la Maidan: Economia Ucrainei este măcelărită de conflictul intern, cea a Rusiei se sufocă încet, iar populațiile ambelor țări duc greul

Știrea a fost publicată joi, 19 februarie 2015, 22:32 în categoria

Un an de la revoluţia de la Maidan: Economia Ucrainei este măcelărită de conflictul intern, cea a Rusiei se sufocă încet, iar populaţiile ambelor ţări duc greul Economia Ucrainei s-a prăbușit cu 15% în trimestrul patru, grivna a picat cu aproape 70% în ultimul an, iar prețurile de consum vor crește cu cu 26% anul viitor, după o inflație galopantă în ultimele luni. Rezervele valutare ale băncii centrale seacă rapid. Criza economică adâncă pe care a adus-o războiul cu forțele separatiste proruse lovește cel mai dur în populație. În Rusia, tot populația este prima care simte impactul unei recesiuni adâncite de sancțiunile financiare impuse de Occident tocmai din cauza acțiunilor Kremlinului de destabilizare a Ucrainei.

În urmă cu un an, la Kiev mureau primii oameni în ciocnirile dintre demonstranții care cereau o Ucraină europeană și fără corupție și forțele puterii. Protestele l-au pus pe președintele de atunci pe fugă, au adus schimbarea puterii și un război în estul țării în care au murit peste 5.300 de persoane și care a pus pe drumuri alte 1,5 milioane. De asemenea, în doar un an, Rusia a devenit din nou inamicul Occidentului într-un război rece. Dincolo de pagubele umane și sociale ale conflictelor, care nu pot fi reparate, au devenit evidente pagubele economice, care au și ele efecte asupra țesăturii sociale.

O economie dezmembrată

PIB-ul ucrainean s-a prăbușit cu 15,2% în trimestrul patru, față de perioada similară a anului trecut. În cele trei luni anterioare, contracția a fost de 5,3%, potrivit datelor biroului național de statistică. Acestea exclud peninsula Crimeea, anexată de Rusia în martie. La nivelul întregului an 2014, PIB-ul s-a scufundat cu 7%, declin depășit doar de economii precum cele ale Sudanului de Sud sau Libiei, măcinate de război. Luptele din est au distrus drumuri și alte infrastructuri din regiunile Donețk and Lugansk, unde este concentrată cea mai mare parte a industriei siderurgice și miniere a Ucrainei, scrie Bloomberg.

Producția industrială s-a prăbușit cu 17% în ultimele trei luni din 2014. Grivna a înregistrat în ultimul al un picaj de 67%. Exporturile totale ale țării au scăzut în 2014 cu 13,5%, iar cele către Rusia, de departe cel mai mare partener comercial, au plonjat cu 34%. Împorturile s-au redus și mai dramatic, cu 29% respectiv 45%.

Guvernul ucrainean se așteaptă ca anul acesta inflația prețurilor de consum să ajungă la 26%, comparativ cu 25% anul trecut și cu doar 0,5% în 2013. Nivelul de anul trecut este cel mai ridicat din 2000.

Rezervele valutare ale țării, o țară cu o populație de aceeași mărime cu cea a Franței, sunt sub șase miliarde de dolari, suficiente pentru a acoperi doar cinci săptămâni de importuri. O economie sănătoasă are rezerve suficiente pentru șase săptămâni, explică pentru Atlantic Council Yuriy Gorodnicenko, profesor la Universitatea California. Un nivel suficient pentru doar trei luni este semn de criză.

Aceasta în condițiile în care guvernul cheltuie cu apărarea 5-10 milioane de dolari pe zi și estimează pentru anul acesta cheltuieli cu armata echivalente cu 5% din PIB, unul dintre cele mai mari eforturi de acest gen din lume.

FMI și alți creditori au promis Ucrainei ajutoare financiare de peste 40 de miliarde de dolari în următorii ani, însă aceastea nu vin necondiționat, iar populația este supusă unui stres enorm. Reformele economice structurale de care are nevoie Ucraina vor include probabil eliminarea anumitor servicii sociale moștenite din epoca sovietică și de care se bucură nomenclatura, funcționarii publici de pe trapta superioară a clasei de mijloc, scrie revista Quartz.

„FMI nu este soluția pentru problemele grave pe care le are Ucraina. O parte prea mare din economie a fost dată unor interese care nu funcționează pentru binele public. Problema nu este la oligarhi, ci la guvern, care nu are o strategie credibilă. Părți din guvern sunt corupte”, apreciază Vladimir Fedorin, fost editor al Forbes Ucraina.

Guvernul estimează că economia se va contracta cu 5,5% anul acesta.

Pagube și în Rusia

Cât despre Rusia, datele statistice arată că economia se îndreaptă rapid către recesiune, trasă de sancțiunile occidentale și de prăbușirea prețurilor petrolului, principala sursă de valută forte, iar „consumatorii duc greul problemelor economice”, apreciază analiștii de la Capital Economics, citați de The Wall Street Journal.

Vânzările de retail s-au redus în ianuarie pentru prima dată din 2009, în timp ce scăderea prețurilor a fost cea mai abrută de când au început înregistrările statistice. Vânzările s-au comprimat cu 4,4% în ritm anualizat, în timp ce salariile au plonjat cu 8%. Guvernul se așteaptă ca inflația să ajungă anul acesta la 15,8%, mult peste estimarea inițială de 12,4%. Cererea internă este de mult timp unul dintre principalele motoare de creștere economică. Încrederea consumatorilor este încă acum în scădere. Rubla și-a pierdut aproape jumătate din valoare în raport cu dolarul în ultimele 12 luni.

Guvernul anticipează că PIB-ul se va reduce cu 3% anul acesta, prima scădere din 2009. Mulți analiști sunt însă și mai pesimiști, așteptându-se la o scădere mai mare. Rusia și-a pierdut luna trecută ratingul recomandat investițiilor.

Rezervele valutare ale țării s-au redus cu 6,4 miliarde de dolari săptămâna trecută în condițiile în care banca centrală și ministerul de finanțe se chinuie să susțină rubla. Dacă vor continua să se topească în acest ritm, rezervele de 368,3 miliarde de dolari rămase vor fi epuizate într-un an, a calculat Business Insider. În iunie rezervele se situau la 469,9 miliarde de dolari.

Rusia se bazează pe veniturile din petrol și din gaze naturale pentru 10% din PIB și pentru 50% din veniturile bugetului federal, astfel că orice scădere a prețurilor afectează economia. Morgan Stanley a calculat că orice reducere de 10 dolari a prețurilor petrolului se traduce prin scăderea cu 32,4 miliarde de dolari a exporturilor de petrol și gaze, ceea ce este echivalentul a 1,6% din PIB, și cu 19 miliarde de dolari a veniturilor bugetare. Petrolul s-a ieftinit cu 50% din vara anului trecut.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru

0 comments :

Trimiteți un comentariu