Băncile mizează pe digitalizare după ce în perioada de criză au tăiat peste un sfert din rețeaua de sucursale.Băncile trebuie să se obișnuiască cu marje de dobândă mici, în condițiile în care creditele s-au ieftinit puternic, ceea ce înseamnă că va trebui să umble și la partea de costuri, iar una dintre direcțiile principale de acțiune va fi digitalizarea activității, un proces care va avea ca efect inclusiv creșterea gradului de bancarizare a populației, a fost concluzia bancherilori prezenți la a patra ediție a conferinței ZF Bankers Summit.
„Digitalizarea va grăbi bancarizarea populației României. Sistemul bancar românesc va exploata acest lucru, mizăm foarte mult pe introducerea serviciilor de mobile banking“, a spus Radu Ghețea, președintele CEC Bank.
Conferința ZF Bankers Summit ’15 a fost organizată în parteneriat cu Alpha Bank, MasterCard, Vodafone, CEC Bank, Imobiliare.ro, Garanti Bank, Marfin Bank și PwC.
În ultimii ani, principala modalitate prin care bancherii și-au redus costurile a fost reducerea numărului de sucursale și de angajați, un model pe care bancherii nu îl mai consideră viabil. Cele 40 de bănci locale aveau în decembrie anul trecut 5.330 de sucursale, în scădere cu 2.000 de unități față de vârful atins în 2008. Numărul angajaților s-a redus în același interval de timp cu 10.000 de personae și a ajuns la aproximativ 50.000 de angajați.
„Tehnologia este o provocare pentru sistemul bancar local, dar și pentru noi. Ne focusăm pe online banking. Online banking-ul este considerat de clienți mai sigur decât mobile banking-ul. Societățile comerciale sunt cele care utilizează mai mult serviciile online. Reducerea costurilor nu se poate realiza numai prin modele organice, precum închiderea de sucursale. Trecerea către zona de tehnologie este cheia reducerii costurilor și eficientizării“, a spus Răzvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank.
Pe lângă digitalizare, bancherii spun că sistemul bancar se va eficientiza și prin continuarea procesului de consolidare, prin fuziuni și prin achiziții. Piața fuziunilor și achizițiilor bancare a început să se miște în ultimii doi ani, prin mai multe tranzacții cu portofolii de credite și inclusiv cu bănci. „Procesul de consolidare a început și cred că va continua“, consideră Ufuk Tandogan, președintele Garanti Bank. Răzvan Radu spune că pe piață sunt destule bănci la vânzare, dar deocamdată nu sunt cumpărători și crede că cel mai ușor piața se poate consolida prin achiziții de portofolii și nu prin cumpărarea integrală a unor instituții de credit de către altele.
Revine optimismul: băncile așteaptă profituri, după un minus de 1 mld. euro anul trecut
Bancherii se așteaptă la o revenire pe profit anul acesta, după pierderea record a sistemului bancar de aproape un miliard de euro de anul trecut, în condițiile în care o bună parte din portofoliile de neperformante a fost scoasă din bilanțuri și nu mai generează presiuni asupra costurilor cu provizioanele – aceasta a fost una dintre concluziile dezbaterilor din prima zi a ZF Bankers Summit ’15.
„Toate băncile se așteaptă la revenirea pe profit în acest an, pentru că sistemul s-a curațat de neperformanță. Ce vedem în momentul de față este un cost al riscului normalizat, direct proporțional cu activitatea de creditare din ultimii cinci ani“, a declarat Sergiu Oprescu, președintele Alpha Bank și președinte al Asociației Române a Băncilor.
Și Răsvan Radu, CEO al UniCredit Țiriac Bank, consideră că sistemul bancar va arăta mai bine în următoarea perioadă. „Sistemul bancar s-a stabilizat și cu siguranță va arăta mai bine în următorii ani. Este posibil să vedem mai puține bănci în piață, dar în niciun caz numărul lor nu va scădea la jumătate.“
Revenirea sistemului bancar pe profit este condiționată și de continuarea scăderii ratei de neperformanță, aflată acum la 14%. „Nivelul creditelor neperformante se apropie de nivelul rezonabil. Nu există bancă, nu există economie fără credite neperformante“, a afirmat Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR. În condițiile în care sistemul bancar nu reușește deocamdată să-și crească veniturile din dobânzi, revenirea pe profit ar putea fi asigurată și de veniturile excepționale generate de vânzarea zecilor de mii de active executate silit în ultimii de la clienții care nu și-au mai plătit ratele.
„Pe măsură ce piața de real estate va cunoaște o anumită evoluție crescătoare, o să vedem și o creștere a profitabilității băncilor, venită din vânzările de active aferente creditelor pe care le-am scos în afara bilanțurilor“, a declarat Radu Ghețea, președintele CEC Bank și președintele de onoare al Asociației Române a Băncilor (ARB). Sistemul bancar a avut anul trecut un profit operațional de 8 mld. lei, dar care a fost erodat complet de costul cu provizioanele de 12 mld. lei. La nivel agregat, băncile au avut în anii de criză pierderi de peste 8 mld. lei.
Relația bancă-client, punctul nevralgic al sistemului
În cei 25 de ani care au trecut de la schimbările politice, în România s-a reinventat bankingul. Cele 4-5 bănci din anii ’90 lucrau într-o manieră care nu era unitară. S-au schimbat roțile locomotivei din mers. Slăbiciuni la zi ar fi cele externe, există o perspectivă a unor fuziuni, achiziții, o restructurare a acționariatului în cadrul sistemului bancar. Este o etapă în care nu îți poți permite să faci dezvoltări foarte mari atât timp cât există aceste procese. Probabil că această etapă se va termina destul de repede. Oportunitățile pe care România le oferă vor crea rapid cadrul să se adapteze la noile cerințe. Sistemul bancar românesc a demonstrat că se poate adapta la cerințele din piață. Cred că cel mai nevralgic punct al sistemului bancar este relația dintre bancă și client. Este un punct nevralgic al sistemelor bancare, dar cu cât această problemă va fi atenuată, rezolvată mai rapid, cu atât sistemul economic, economia țării va beneficia mai repede de oportunitățile pe care le oferă creditul, în condițiile în care România este o țară în care intermedierea financiară este covârșitoare.
Trebuie să ne adaptăm la piață și să lucrăm cu marje foarte mici. Există capacitate în sistemul bancar pentru așa ceva. Dar pe măsură ce piața de real estate va cunoaște o anumită evoluție crescătoare, o să vedem și o creștere a profitabilității băncilor.
Digitalizarea bancară va avea efecte diferite la noi decât se întâmplă în alte părți ale lumii. Digitalizarea este unul dintre motivele pentru care nu mai este nevoie de atât de mulți oameni. Digitalizarea va grăbi bancarizarea populației României. Atât timp cât vehiculăm cifre, 40-45% din populație nu este bancarizată, este un lucru extraordinar să facem acest pas. Sistemul bancar românesc va exploata acest lucru, mizăm foarte mult pe introducerea mobile banking. Prin tehnologie, vom suplini creșterea de forță de muncă concomitent cu o bancarizare corespunzătoare. Trebuie să ne adaptăm modelului de business, dar trebuie să ne adaptăm și normelor. Dorim de mai mult timp să revizuim normele care au fost calibrate în anii de criză.
Radu Ghețea, președinte CEC Bank și președinte de onoare al Asociației Române a Băncilor (ARB)
Există riscul de suprareglementare
Toate băncile se așteaptă la revenirea pe profit în acest an, pentru că sistemul s-a curățat de neperformanță. În condițiile în care băncile au venituri agregate din activitatea bancară de 4,4 mld. euro și cheltuieli de 2,4 mld. euro, iar costul riscului se menține la 1,8-1,9 mld. euro, atunci probabil vom vedea un rezultat pozitiv la finalul anului. Sistemul a cumulat pierderi mari în ultimii ani, iar băncile sunt datoare să obțină profit și să-și recompenseze acționarii.
Faptul că băncile funcționează pe pierdere nu face decât să descurajeze capitalul din sector și atunci ne punem întrebarea cum putem să finanțăm creșterea economică fără a avea un sistem profitabil. Dacă reușim să creștem într-o formă coerentă dimensiunea sectorului bancar, cu siguranță aceasta se va reflecta și în bunăstarea economică. Avem un sistem bancar care este mai degrabă stabil, un sistem în care creditarea nu a făcut decât să se restrângă.
În ceea ce privește dobânzile la credite, consider că ne putem aștepta la o stabilitate pe termen mediu. Costul creditului ar trebui să rămână la acest nivel pe termen mediu, pentru că avem o inflație scăzută, iar politica BNR induce un nivel scăzut al dobânzilor. Totuși avem nevoie de un anumit nivel de inflație (...) cu o inflație scăzută nu ne putem înscrie în cursa convergenței europene. Mai mult, nu putem avea creștere economică sustenabilă pe termen lung fără inflație.
În prezent există riscul de suprareglemetare în sectorul bancar, iar dacă depășim pragul de reglementare vor fi costuri suplimentare pentru bănci. Cred că dozajul reglementării este tema principală pentru următorii cinci ani pentru piața bancară.
Băncile locale pot crește în zona digitală și au toate condițiile să accelereze pe acest segment, pentru că pot face un salt de tehnologie. Pot trece de tehnologiile intermediare și pot adopta cele mai bune tehnologii. În momentul de față, 20% din veniturile sistemului bancar vin din zona digitală, însă analiștii previzionează că până în 2018 sistemul bancar european va ajunge la 50% din venituri din zona digitală.
Sergiu Oprescu, președinte executiv Alpha Bank și președinte al Asociației Române a Băncilor (ARB)
Cosmin Vladimirescu,
general manager România MasterCard
Mă bucur că reglementarea este în atenția sistemului bancar, este ceva nou pentru piață la nivelul la care s-a ajuns.
Am încercat să găsim zece măsuri care ar scurta gap-ul dintre noi și Uniunea Europeană, pe care îl estimăm undeva la 20 de ani. România este în Evul Mediu din punctul de vedere al tranzacțiilor electronice.
Avem de-a face cu o puternică economie subterană, estimată la 28% din PIB.
La nivelul pieței, aproximativ 14.000 de terminale sunt contactless, respectiv 10%. Sperăm să ajungem la 20% terminale contactless până la finele anului.
Am depășit un milion de carduri contactless în piață. Soluția de a reduce plățile cash este în educația financiară. M-ar bucura să văd o scădere a taxelor legate de plățile electronice.
Avem de-a face cu o problemă legată de percepție. Tehnologia ne permite să venim cu alternative care ne permit să satisfacem nevoile consumatorilor. Mulți aleg să plătească numerar la livrare. Am lansat acceptarea prin POS-uri mobile împreună cu companii de curierat.
Bogdan Olteanu,
viceguvernator BNR
Unul dintre cele mai importante obiective al BNR este asigurarea lichidității din piață, pentru ca băncile comerciale să poată relua activitatea de creditare. Piața creditelor în lei este lichidă, nu vedem o problemă de sustenabilitate a dobânzilor. Sigur că nivelul lor va evolua în funcție de așteptările inflaționiste.
Dobânzile nu sunt mari, dobânzile la credite de consum sunt mai mici decât în Cehia, Polonia sau Ungaria. (...) Sistemul bancar este bine capitalizat, are un nivel adecvat de lichiditate, însă activitatea băncilor rămâne încă anemică. Indicatorii de solvabilitate și lichiditate ai sistemului sunt foarte buni. Nu avem nici cazuri particulare în care nivelul acestor indicatori să ne îngrijoreze. Suntem pregătiți însă pentru orice situație, avem scenarii de intervenție în cazul în care o bancă ar fi în dificultate.
Suntem atenți la băncile grecești, din cauza situației din Grecia. Banca Națională nu vrea schimbarea unui anumit model de business, noi putem doar să atragem atenția.
Există o discuție apăsată pe tema faptului că s-a trecut de la o reglementare laxă înainte de criză la o reglementare dură în această perioadă.
Mircea Ursache,
vicepreședinte Autoritatea de Supraveghere Financiară
Piața de capital poate acoperi golul de finanțare lăsat de sistemul bancar însă doar parțial. Sunt mai multe elemente pentru acest lucru. Unul ar fi clasificarea pieței de capital, în afară de titlurile de stat, unde stăm bine, la acțiuni suntem la frontieră, la obligațiuni suntem la început.
Este o problemă de istorie. Totodată, am ajuns în situația în care piața de capital din România nu are niciun infringement.
În prezent, suntem la zi cu aplicarea directivelor europene în piața noastră. Când nu reușești pe plan local să creezi o bursă puternică, capitalul va migra acolo unde găsește facilitate fiscală.
Elementele pozitive ar fi redeschiderea apetitului guvernului spre listare. Este o medie de 20 de companii pe săptămână care se duc în zona euro.
În cazul Astrei, am aprobat prospectul pentru a doua majorare de capital social, și dacă se va întâmpla, va fi și semnalul de salvare al companiei. Am lăsat camera de date deschisă, au loc în aceste zile discuții cu mai multe fonduri de investiții, din care unul chinez.
Ufuk Tandogan,
președinte Garanti Bank
Banca Națională a României are o abordare prudențială. Avem trei mari piloni pentru un sistem bancar puternic.
Primul este reprezentat de resursele umane, de staff. Avem nevoie de bancheri antrenați, bine pregătiți.
Al doilea este tehnologia, dacă sistemul informatic al unei bănci nu este eficient, aceasta nu poate progresa, și va pierde cotă de piață. Ultimul este cel legat de capital.
În ultimii cinci ani, Garanti a crescut de la o cotă de piață de 0,6% la 2,5%.
Anul trecut am deschis cinci noi sucursale, vom mai deschide și anul acesta. Bancherii trebuie să aibă o relație mai strânsă cu clienții, trebuie să le prezentăm serviciile mult mai atent.
Căutăm să angajăm absolvenți de facultăți, le oferim training, este mai bine decât să luăm de la alte bănci.
Consider că procesul de consolidare a sistemului bancar din România va continua.
Răsvan Radu,
CEO UniCredit Țiriac Bank
Sistemul bancar s-a stabilizat, cu siguranță va arăta mai bine în următorii ani. Este posibil să vedem mai puține bănci în următorii ani, dar în niciun caz numărul lor nu va scădea la jumătate. Exisă foarte puțini cumpărători în piață, deoarece capitalul este o resursă la mare căutare. Nu mă aștept la fuziuni, achiziții în viitorul apropiat. Mai sunt bănci de cumpărat, dar nu există atât de mult interes.
Strategia UniCredit pe piața locală nu se va schimba după achiziționarea participației deținute de Ion Țiriac, vrem în continuare să creștem și ne menținem apetitul pentru investiții. Vrem însă să rebranduim banca (...) avem un plan la care lucrăm și pe care dorim să-l implementăm cât mai repede.
Planul strategic este de creștere organică, ne uităm însă și la oportunitățile din piață, deoarece creșterea organică a devenit foarte scumpă, iar o achiziție de portofolii este mai profitabilă decât cea organică.
Reducerea costurilor nu se poate realiza numai prin modele clasice, precum închiderea de sucursale. Trecerea către zona de tehnologie, către online este cheia reducerii costurilor și eficientizării.
Natalia Chirițescu,
head of regional sales Eastern Europe Vodafone Global Enterprise
Băncile locale își doresc mai multă flexibilitate pentru angajații lor și vor să fie tot mai aproape de clientul final, iar pentru acestea apelează la serviciile operatorilor telecom.
Băncile vor angajați mobili, de aceea lucrăm la flexibilitate și încercăm să le oferim angajațiilor din bănci acces la aplicații de business și sisteme, de oriunde se află. Încercăm totodată să îmbunătățim infrastructura informațională a băncilor și avem în portofoliu servicii care integrează numeroase soluții de comunicații de business.
Tehnologia și în special utilizarea telefoanelor inteligente vor schimba modelul de business al băncilor. Una dintre direcții ar putea fi utilizarea telefoanelor inteligente ca mijloace de plată, ca alternativă la utilizarea cardurilor.
Vodafone lucrează cu 32 din bănci din cele 40 prezente pe piața locală și asigură conexiunea de date pentru circa o treime din cele 140.000 de POS-uri.
0 comments :
Trimiteți un comentariu