Cardurile și plățile electronice au fost dintotdeauna profitabile pentru sistemul bancar local întrucât au contribuit la formarea segmentului de retail și au tras în sus și creditarea pentru consum – aceasta a fost una din concluziile conferinței pe tema plăților electronice organizate ieri de Visa împreună cu Ziarul Financiar.Profitabilitatea cardurilor pentru băncile locale a fost pusă în discuții în contextul în care comisionul de interschimb va fi limitat începând din decembrie la 0,2% în cazul cardurilor de debit și la 0,3% la cele de credit, față de circa 1% în prezent.
„Cardurile au fost profitabile tot timpul pentru că au creat segmentul de retail și au stimulat dezvoltarea creditării pentru consum. Cardul este un motor de creștere, iar băncile ar trebui să investească în această zonă“, a declarat Dana Demetrian, vicepreședinte executiv pe segmentul de retail și private banking al BCR. Ea spune însă că băncile nu pot susține singure investițiile, iar companiile mari cu putere de investiție și expertiză ar trebui să creeze o platformă integrată pentru comercianți.
Această idee este suținută și de Cătălin Crețu, director regional pentru România, Croația și Slovenia al Visa Europe, care spune că pentru promovarea plăților electronice și transparentizarea economiei este nevoie și de implicarea statului și a comercianților, pe lângă cea a băncilor și procesatorilor de plăți.
„Urmează cel mai important moment de referință pentru industria noastră. Reglementările care vor intra în vigoare de luna viitoare vor afecta nivelul veniturilor. Totuși, avem oportunitatea de a face o schimbare în relația cu clienții, respectiv de a ne focusa pe valoare. Dacă ne vom concentra pe costuri vom pierde. E nevoie de implicarea tuturor actorilor din piață, inclusiv a statului“, a afirmat Cătălin Crețu.
Pe lângă bănci, și procesatorii de plăți sunt afectați de reducerea comisionului de interschimb, ei fiind beneficiari direcți ai comisionului interbancar reținut de băncile emitente ale cardurilor.
Gabriela Nistor, director adjunct în cadrul Băncii Transilvania, susține că băncile și-au făcut calculele și au identificat soluții pentru compensarea veniturilor pe care le vor pierde ca urmare a limitării comisioanelor de interschimb.
„Comisionul era un generator de venituri, dar cred că fiecare bancă și-a făcut calculele. De obicei, într-o astfel de situație băncile încearcă să găsească soluții pentru compensarea pierderilor, precum țintirea unor nișe de clienți“, a declarat Gabriela Nistor. Scăderea veniturilor ar putea fi compensată de creșterea volumului vânzărilor comercianților.
„Cred că vom vedea salturi importante ale vânzărilor. Nu neapărat anul viitor, dar poate în următorii doi-trei ani“.
Revenind la discuția privind importanța cardurilor, Cătălin Crețu a subliniat că un rol important al acestora este reprezentat de sanitarizarea și transparentizarea economiei, prin scoaterea la lumină a economiei subterane.
„Economia subterană reprezintă principala barieră pentru realizarea unei consolidări fiscale sustenabile și este susținută de plățile în numerar, plăți care sunt total netransparente. În piețele mature cu un grad ridicat de dezvoltare a plăților electronice economia subterană este undeva la 8-10%. În România, economia subterană reprezintă 28% din PIB, adică 30 de miliarde de euro. Dacă o treime din veniturile bugetare ar fi colectate prin intermediul plăților electronice, statul ar face economii de 23 de milioane de lei, în timp ce veniturile s-ar situa la 750 milioane de lei“, a explicat șeful Visa.
Pe piața locală sunt circa 11 milioane de carduri active prin intermediul cărora s-au efectuat plăți atât la comercianții din mediul online, cât și la POS-uri, în valoare de 28 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, potrivit statisticilor BNR.
Autoritățile au discutat cu procesatorii de plăți soluții pentru reducerea economiei subterane
Cătălin Crețu,
director regional pentru România, Croația și Slovenia al Visa Europe:
Economia subterană reprezintă principala barieră pentru realizarea unei consolidări fiscale sustenabile și este susținută de plățile în numerar, plăți care sunt total netransparente. În piețele mature cu un grad ridicat de dezvoltare a plăților electronice economia subterană este undeva la 8-10%. În România, economia subterană reprezintă 28% din PIB, adică
30 de miliarde de euro. Dacă o treime din veniturile bugetare ar fi colectate prin intermediul plăților electronice, statul ar face economii de 23 de milioane de lei, în timp ce veniturile s-ar situa la 750 milioane de lei.
Marius Raul Bostan,
ministrul pentru societatea informațională:
Bugetul alocat Ministerului pentru Societatea Informațională este de aproximativ 15 milioane de lei. Se pot face însă multe lucruri și cu bani puțini, dar inteligență multă. Dezvoltarea platformei de plată a taxelor ghiseul.ro va fi una dintre prioritățile ministerului în următoarea perioadă. Sumele vărsate la buget în ultimii cinci ani prin intermediului ghișeul.ro se ridică la circa 48 de milioane de lei. Este o sumă foarte mică. O să încercăm să extindem platforma, să o integrăm cu cea a Ministerului de Finanțe. Circa 172 de primării, din cele peste 3.000, acceptă în prezent plata taxelor locale prin serviciul ghișeul.ro.
Valentin Mavrodin,
director general în cadrul Direcției Generale de Trezorerie și Contabilitate Publică:
Platforma ghișeul.ro prin care se plătesc taxele locale va fi integrată cu proiectul de dezvoltare a infrastructurii Trezoreriei, finanțat prin fonduri europene. Proiectul va avea trei piloni principali: centralizarea bazelor de date, internet banking pentru instituțiile publice și companiile cu care acestea lucrează și plățile cu cardul. Ministerul va începe în ianuarie implementarea proiectului de plăți cu cardul și intenționează să o finalizeze până la finalul anului viitor.
Tehnologia IoT își va pune amprenta și asupra plăților electronice
Soluțiile bazate pe tehnologia Internet of Things (IoT), care permit conectarea diferitelor echipamente la internet pentru transmiterea de date, vor schimba și industria plăților electronice, aceasta a fost una dintre ideile dezbătute în cadrul conferinței organizate ieri de Visa împreună cu ZF.
„Tehnologia IoT va permite obiectelor pe care le deținem să cumpere și să vândă doar pe baza unei autorizații. Mașina își va plăti singură benzina, de exemplu“, a declarat Oded Salomy, manager general al Visa Europe Collab. El spune că noile tehnologii vor transforma toate industriile, iar băncile vor fi nevoite și ele să se digitalizeze pentru a rămâne relevante.
Jon White, director de strategie al Visa Europe, a afirmat că unele bănci sunt din ce în ce mai inovatoare și folosesc tehnologiile moderne pentru a crea noi tipuri de interacțiuni cu clienții.
„Tehnologiile noi permit crearea de noi modele de interacțiune cu clienți. Băncile au început să inoveze. Sunt bănci care au introdus instrumente de control al costurilor, de exemplu“, a adăugat White.
Pe de altă parte, Horia Grozea, director în cadrul Netopia, unul dintre cei mai mari procesatori locali de plăți online cu cardul, spune că băncile ar trebui să ia în calcul faptul că în prezent clienții folosesc mai multe tehnologii atunci când vine vorba de efectuarea unei plăți.
„Clientul nu va folosi doar cardul pentru a face o plată, ci va folosi orice canal pe care îl va avea la îndemână. Telefonul mobil este un astfel de mijloc“, a precizat Grozea.
Când vine vorba de efectuarea unei plăți în mediul digital, cel mai important lucru este crearea unei experiențe cât mai prietenoase pentru client și nu tehnologia utilizată, consideră Radu Ștefan, director ICT retail banking al ING.
„Digitalul ajută foarte mult la crearea unei experiențe bune pentru clienți și când vine vorba de plăți. Noi vom investi mult în această direcție.“
De la stânga la dreapta: Oded Salomy, manager general Visa Europe Collab, Jon White, director de strategie Visa Europe, Horia Grozea, director Netopia, și Radu Ștefan, director ICT ING Bank
0 comments :
Trimiteți un comentariu