România ocupă primul loc la capitolul costuri pentru construirea unei autostrăzi, la nivelul de aglomerare a locuințelor și la evoluția vânzărilor din retail. Acești indicatori sunt printre cei foarte puțini cu care economia locală se poate „lăuda“ pe scena europeană sau globală, pentru că la majoritatea reperelor care dau valoare unei țări din punctul de vedere al competitivității România încă este codașă.Doar retailul mai oferă puțină speranță pieței locale, semn că puterea de cumpărare a românilor a crescut sau că au căpătat siguranță în mersul societății. De altfel, economia locală a avut a șasea cea mai bună evoluție economică din UE în trimestrul al doilea al acestui an (față de 2014), respectiv de 3,4%, devansând țări precum Slovacia și Spania.
Totuși, România încă se află pe poziția penultimă a topului țărilor UE în funcție de salariul minim brut pe care angajații îl primesc (de peste 230 de euro/lună), în timp ce, în medie, un luxemburghez câștigă aproape 2.000 de euro brut pe lună. Aceeași poziție o ocupăm și în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor (de 7.500 de euro în 2014) și nici măcar pe agricultură nu ne mai putem baza, cel puțin nu în prezent. În urmă cu doi ani România era cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, iar acum volumul de floarea-soarelui produs ne duce pe locul trei, în mare parte și din cauza vremii nefavorabile.
Ce spun cei mai importanți indicatori economici despre România: Nu investim în cercetare, educație sau sănătate, dar suntem primii la costul de construcție al unei autostrăzi și la nivelul de suprapopulare a caselor
România a reușit să intre în topul primelor zece țări din Uniunea Europeană care au avut cea mai bună creștere economică în al doilea trimestru al acestui an față de aceeași perioadă a lui 2014, clasându-se pe locul cu numărul șase. În același timp însă, PIB-ul pe cap de locuitor este aproape cel mai mic din întreaga Uniune Europeană, doar bulgarii având o putere de cumpărare mai scăzută, iar România deja este „abonată” la penultimul sau chiar ultimul loc din UE sau din lume atunci când vine vorba de investiții în cercetare și dezvoltare, în educație, sănătate și salarii sau la capitolul absorbție de fonduri europene. Totuși, băgăm cei mai mulți bani în autostrăzi și avem cele mai aglomerate case. (
La acest articol au contribuit Corina Mirea, Bogdan Alecu, Mădălina Panaete, Dana Ciriperu, Bogdan Cojocaru, Roxana Pricop, Radu Bostan
)
Macro
Locul 17 din 28
Produsul Intern Brut (PIB) al României s-a situat anul trecut la valoarea de 150 de miliarde de euro, piața locală poziționându-se în a doua jumătate a clasamentului Uniunii Europene. Pe de altă parte, economia germană a ajuns în 2014 la 2,915 miliarde de euro, fiind țara cu cel mai mare PIB din Uniunea Europeană.
Penultimul loc (27)
Cu un Produs Intern Brut (PIB) pe locuitor de 7.500 de euro în anul 2014, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, devansând doar Bulgaria, care anul trecut avea un PIB per capita mai mic de 6.000 de euro. Față de acum doi ani, România a avansat în privința puterii de cumpărare a locuitorilor, PIB-ul de pe piața locală fiind mai mare în 2014 cu 1.300 de euro decât în anul 2012. Pe de altă parte, acesta este încă mai mic decât media UE cu 54%. Cel mai bine la acest capitol stă în continuare Luxemburg, cu un PIB pe locuitor de 87.000 de euro.
Locul 6
România a avut în trimestrul II al acestui an o creștere economică de 3,4% față de aceeași perioadă a lui 2014, similară cu a Slovaciei și a Spaniei. Astfel, economia locală se clasează pe locul 6 în UE la acest capitol, după țări precum Polonia (cu un plus de 3,6%), Suedia (cu 3,8% creștere) sau Cehia (cu un avans de 4,6%). Cea mai bună creștere a economiei s-a înregistrat în T2 din acest an în Irlanda, unde s-a apropiat de un avans de 7%.
Penultimul loc (27)
în UE la salariul minim - cu un salariu minim de 234 de euro brut pe lună (puțin peste 1.000 de lei brut/lună), România se află pe penultimul loc în Europa la capitolul salariul minim pe economie. Mai prost plătiți decât angajații români sunt bulgarii, care în trimestrul II al acestui an (2015) au avut, în medie, venituri lunare de 194 de euro brut. Pe de altă parte, cel mai mare salariu minim este câștigat de angajații din Luxemburg, care au primit în T2, în medie, 1.922 de euro brut pe lună, potrivit datelor Eurostat.
Locul 8
este ocupat de România în topul țărilor din Uniunea Europeană cu cea mai mică rată a șomajului înregistrat în 2014 (6,8%). În fruntea clasamentului se poziționează Germania, care anul trecut a avut cu 1,8% mai puțini șomeri.
Ultimul loc (28)
în UE la munca temporară. România are cea mai mică pondere a angajaților în regim temporar din Europa, de doar 1,5% din totalul angajaților, față de media de 14% înregistrată la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor pe 2014 ale Eurostat. La polul opus se află Polonia, unde incidența muncii temporare a ajuns anul trecut la 28,4%.
Ultimul loc (28)
în UE la absorbția de fonduri structurale. România a reușit să atragă, din 2007 până în 2014, doar 45% din cele 19 miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin fondurile structurale, aceasta fiind cea mai redusă rată de absorbție înregistrată la nivelul statelor din UE. Cea mai bună rată de absorbție a fondurilor europene o are Estonia, unde ponderea absorbției depășește 80%.
Locul 37
din 189 de țări la Doing Business (atractivitatea mediului de afaceri). România a urcat anul acesta 11 poziții până pe locul 37 în topul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri realizat de Banca Mondială pe un eșantion de 189 de țări. Pe primul loc în clasamentul realizat de Banca Mondială se află, la fel ca în ultimii cinci ani, Singapore. Evoluția bună a României nu a fost însă generată de o creștere a atractivității mediului de business în sine, ci de schimbarea unor indicatori pe baza cărora se calculează ușurința de a face afaceri.
Ultimul loc
în Uniunea Europeană la salariile medicilor. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al salariilor medicilor. Un medic rezident care lucrează într-un spital de pe plan local poate câștiga până la cel mult 4.000 de lei, adică aproape 900 de euro (dacă se aplică creșterea de 25% a salariilor bugetarilor promisă de guvern în această toamnă). În același timp, în Marea Britanie, spre exemplu, un medic aflat în primul an de rezidențiat are un salariu de bază de aproape 2.700 de euro, conform datelor guvernamentale citate de CNBC.
Ultimul loc
în Europa la cheltuielile cu sănătatea. România se află pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al cheltuielilor cu sănătatea (ca procent din PIB), arată datele Eurostat. Cele mai mari cheltuieli sunt în Danemarca și Finlanda, unde se alocă peste 8% din PIB pentru sănătate, dublu comparativ cu România.
Locul 45
în lume după rata șomajului în rândul populației tinere (15-24 de ani), cu 22,7% potrivit CIA. Pe primul loc se află Bosnia și Herțegovina, cu 62,8%.
Locul 53
în lume după forța de muncă, respectiv populația aptă să muncească, cu un total de 9,24 milioane, potrivit CIA. Pe prima poziție se află China, cu peste 800 de milioane.
Locul 74
în lume este ocupat de România după volumul de investiții efectuat pe piețe externe, cu un total de 2,9 mld. dolari. Pe primul loc se află SUA, cu 4.500 de miliarde de dolari.
Locul 43
în lume după valoarea importurilor, cu 69,2 mld. dolari în 2012, potrivit CIA. Potrivit aceleiași surse, pe primul loc este SUA cu aproape 2.400 mld. dolari, urmată de UE cu 2.300 mld. dolari.
Locul 111
în lume după valoarea dobânzii de referință a BNR la finalul lui 2014, de 2,75%. Pe prima poziție este Venezuela cu 29,5%, potrivit CIA.
Locul 34
în lume după valoarea datoriei externe înregistrată la finalul anului 2014. România avea atunci o datorie externă de 125 de miliarde de dolari. Pe primul loc se afla Uniunea Europeană, cu 15.950 de miliarde de dolari, conform CIA.
Locul 11
în UE la capitolul rezerve valutare. România a avut anul trecut rezerve valutare în valoare de 36,4 milioane de dolari, ceea ce a poziționat economia pe locul 11 într-un top al țărilor cu cele mai mari rezerve valutare din Uniunea Europeană. Pe primul loc este Germania cu 181 de miliarde de dolari.
Locul 8
în UE la valoarea TVA. Cu o TVA de 24%, România se află pe locul cu numărul 8 într-un top al economiilor cu cea mai mare valoare a TVA din UE. O TVA mai mare decât pe piața locală se practică în Danemarca, Suedia, Croația și Finlanda (cu valori de peste 25%).
Locul 11
în Europa după cel mai mic impozit pe venit practicat, de 16%. Pe prima poziție în acest top se află Muntenegru, cu un impozit pe venit de 9%, iar țara europeană cu cea mai mare taxare pe venituri este Suedia (cu aproape 57%).
Locul 1
în Europa de Sud-Est la capitolul cea mai mare companie în funcție de veniturile înregistrate în anul 2014. Cea mai mare companie a României și a Europei de Sud-Est a fost anul trecut Automobile Dacia, cu venituri de 4,2 miliarde de euro, devansând OMV Petrom SA (cu 4,1 miliarde de euro), potrivit unui clasament realizat de SeeNews.
AUTO
Locul 8
este ocupat de România la nivel european la ritmul de creștere a producției de autoturisme în primul semestru al acestui an, cu un avans de 0,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Locul 10
este ocupat de România în topul țărilor producătoare de automobile din Europa în primele șase luni ale acestui an, cu aproape 212.433 de mașini asamblate. Piața locală a fost depășită recent de Ungaria și Polonia.
Locul 16
este ocupat de România în top înmatriculări autoturisme în intervalul ianuarie-octombrie din acest an, cu 64.400 de mașini înregistrate. În ultimii cinci ani piața locală a pierdut aproape zece locuri în clasament pe fondul scăderii puternice a pieței locale.
Locul 8
este ocupat de România în topul piețelor de desfacere pentru Dacia la finalul lui 2014, cu aproape 30.000 de unități livrate, fiind depășită inclusiv de Maroc, Turcia și Algeria.
Ultimul loc (26)
este poziția ocupată de România în Uniunea Europeană în ceea ce privește gradul de motorizare, cu circa 250 de mașini la mia de locuitori, fiind depășiți inclusiv de Bulgaria.
Locul 20
este ocupat de România în topul țărilor europene după numărul de mașini electrice și hibride vândute, cu aproape 300 de unități în primele nouă luni ale acestui an, depășind Lituania, Letonia și Bulgaria.
INFRASTRUCTURĂ
Locul 20
în Europa la capitolul rețea de autostrăzi este ocupat de România, cu doar 705 km. Chiar și așa, anul acesta am depășit Finlanda, care are 700 km de infrastructură de mare viteză. Pe primul loc în Europa se află Spania, cu peste 16.205 de kilometri de autostrăzi.
Primul loc
în Europa la costul de construcție a unei autostrăzi este ocupat de România, care a ajuns și la circa 23 de milioane de euro pe kilometru. Cea mai ieftină autostradă a fost construită în Bulgaria, cu doar 2 milioane de euro pe kilometru.
Locul 7
în Europa la capitolul rețea de cale ferată este ocupat de România, cu aproape 10.800 de kilometri, potrivit Eurostat. Primul loc revine Germaniei, cu 42.000 de kilometri de căi ferate.
Locul 46
în lume la lungimea căilor navigabile este ocupat de România, cu 1.732 de kilometri, potrivit CIA Factbook. Pe primul loc se află China, cu 110.000 kilometri.
Locul 97
în lume este ocupat de România în ceea ce privește numărul de aeroporturi. În România există 45 de aeroporturi (civile, militare și alte tipuri). Cele mai multe aeroporturi se regăsesc în Statele Unite, peste 13.500, potrivit CIA Factbook.
Locul 55
este ocupat de aeroportul Henri Coandă (Otopeni) – 8,3 milioane de pasageri anul trecut, într-un top 100 al celor mai mari aeroporturi din Europa după numărul de pasageri. Pe primul loc se află aeroportul Heathrow (Londra), cu 73,4 de milioane de pasageri anul trecut.
BURSĂ
Locul 53
este ocupat de România în lume după capitalizarea bursieră (la finalul lunii octombrie), în valoare de 18,4 mld. dolari. Cele mai mari capitalizări din lume le au bursele din SUA (NYSE și NASDAQ), cu 26.000 de miliarde de dolari, și Japonia, cu 4.800 de miliarde de dolari, conform statisticilor Federației Mondiale a Burselor.
Locul 44
este ocupat de România în lume după numărul de companii locale listate. Pe bursa de la București sunt listate 82 de companii românești. Cele mai mari burse după numărul de companii locale listate sunt bursa din India cu 5.700 de companii și grupul de burse BME ce include bursele de la Madrid, Barcelona, Bilbao și Valencia, cu 3.600 de companii.
Locul 36
este ocupat de România în lume după evoluția indicelui BET, principala referință a bursei de la București, în ultimele 12 luni. Indicele BET s-a apreciat cu 0,77%. Pe primul loc în lume se situează bursa din Caracas (Venezuela), cu o creștere de peste 300% în ultimele 12 luni.
Locul 20
este ocupat de România în Europa după valoarea activelor nete ale fondurilor mutuale. La 30 iunie, fonduri mutuale locale dispuneau de active de 4,4 miliarde de euro.
Locul 14
este ocupat de România în Europa după valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni în 2015 de circa 6 mil. euro, potrivit Federației Europene a Burselor. Cea mai mare bursă din Europa este Euronext (Paris, Amsterdam și Bruxelles), cu tranzacții zilnice de 7,5 mld. euro.
ENERGIE
Locul 48
este ocupat de România în lume după producția zilnică de petrol, de 103.000 barili pe zi.
Locul 49
este ocupat de România în lume după rezervele de petrol, de 600 milioane de barili.
Locul 43
este ocupat de România în lume după producția de gaze naturale, de 11,4 miliarde de metri cubi pe an.
Locul 50
este ocupat de România în lume după rezervele de gaze naturale, de 110 miliarde de metri cubi.
Locul 21
este ocupat de România în lume după producția de cărbune, de 23,6 milioane de tone anual.
Locul 50
este ocupat de România în lume după producția de electricitate, cu 63,3 miliarde MWh.
Locul 22
este ocupat de România în lume după producția de energie hidro, de 18,6 miliarde MWh.
Locul 17
este ocupat de România în lume după puterea instalată a parcurilor eoliene, de 3.000 MW.
Locul 4
este ocupat de România la nivel european la intensitatea energetică, indicator care măsoară câtă energie este necesară pentru a genera 1.000 de euro în economie.
AGROBUSINESS
Locul 3
este ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană la producția totală de floarea-soarelui, cu un total de 1,4 milioane de tone. Pe locul doi se află Bulgaria, cu o recoltă de 1,48 milioane de tone iar podiumul este condus de Ungaria, cu 1,53 milioane de tone.
Locul 4
este ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană pentru producția de rapiță, cu un total de 957 milioane de tone. Liderul blocului comunitar este Franța, cu o recoltă de aproape 5,3 milioane de tone.
Locul 3
este ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană pentru producția de porumb, cu un total de 7 milioane de tone. Producția locală a fost depășită doar de cele din Franța, unde s-au strâns 13,7 milioane de tone, și Italia, unde s-au recoltat 82 milioane de tone.
Locul 8
este ocupat de România în Uniunea Europeană în funcție de numărul total de bovine din economie, cu un șeptel de 2,068 de milioane de capete. Liderul din UE este Franța, cu un stoc de peste 19 milioane de capete.
Locul 3
este ocupat de România în Uniunea Europeană în funcție de numărul total de ovine, cu o populație de peste 9,5 milioane de capete. Marea Britanie este liderul din UE, cu 23 milioane de ovine, fiind urmată de Spania.
Locul 9
este ocupat de România în Uniunea Europeană în funcție de producția de lapte din ferme, cu un total de 4,8 milioane de tone. Primele trei poziții în UE sunt ocupate de Franța, Marea Britanie și Polonia.
Locul 3
este ocupat de România în Uniunea Europeană în funcție de numărul total de caprine din economie, cu un total de 1,41 milioane de capete. Liderul comunității europene este Grecia, cu 4,2 milioane de capete.
Locul 2
este ocupat de România în UE în acest an la producția de cartofi, cu un total de 2,1 milioane de tone. Pe primul loc este Spania, cu 2,5 milioane de tone.
Locul 1
este ocupat de România în funcție de contribuția culturilor de câmp la totalul producției agricole, cu un nivel de 73% anul trecut, fiind urmată de Grecia (69%), Bulgaria (65%) și Croația (62%),
Surse: EIA.gov, BP, Eurostat
COMERȚ
Locul 1
este poziția României în Uniunea Europeană ca nivel al creșterii vânzărilor din retail în luna septembrie față de perioada similară a anului trecut, cu un procent de 12%. Media creșterii vânzărilor din retail în UE a fost în septembrie de 2,9%.
Locul 6
este ocupat de România în Uniunea Europeană la creșterea numărului de angajați în sectorul alimentar și al băuturilor în trimestrul al doilea din acest an, cu un avans de 1,2% față de perioada similară a anului precedent. Pe primele locuri se situează Irlanda (6,8%), Estonia (5%) și Finlanda (3,3%).
Locul 5
este ocupat de România în clasamentul țărilor cu cel mai mare consum de alcool pur per capita la nivel mondial, conform Organizației Mondiale a Sănătății. Un român consumă 14,4 litri de alcool pur per capita, în timp ce în Belarus, țară care ocupă primul loc în clasament, fiecare locuitor consumă în medie 17,5 litri de alcool pur anual.
Locul 26
este ocupat de România la consumul mediu de cafea în Europa, cu un nivel de 2,3 kilograme per capita. În același timp, media UE se situează la 4 kilograme per capita. Comparativ, în Danemarca se consumă 8,6 kilograme per capita, iar în Germania 6,4 kilograme per capita.
Locul 11
în UE este ocupat de România în ceea ce privește consumul de ciocolată, cu un volum de 35-40 mil. kilograme vândute anual. Pe primul loc se situează Germania, unde consumul de ciocolată depășește 940 mil. kilograme, potrivit ultimelor date.
Locul 2
este ocupat de România între 12 state europene în privința celui mai mic preț al halbei de bere, potrivit unui studiu realizat de Citybase Apartments din care reiese că cea mai ieftină bere poate fi găsită în Cehia și cea mai scumpă în Suedia.
Locul 19
este ocupat de România între țările din UE ca nivel al exporturilor de vin, cu 20 mil. euro, în condițiile în care marile puteri exportatoare, Franța și Italia, realizează fiecare peste 5 mld. euro din vinul pe care îl livrează pe piețele externe.
Locul 5
este ocupat de compania din România în topul celor mai mari subsidiare ale îmbuteliatorului Coca-Cola HBC ca vânzări în volum, cu un nivel de 790 de milioane de litri anul trecut. Rusia șI Italia ocupă primele două locuri.
Locul 19
este ocupat în România în UE ca numărul de fabrici de lactate certificate bio, conform Eurostat. Comparativ, în Italia, care ocupă primul loc, sunt 440 de astfel de unități, iar în Franța peste 330.
IT
Locul 53
în lume după numărul de telefoane mobile deținute de locuitori la finalul anului 2014, respectiv aproape 23 de milioane. Cele mai multe telefoane mobile erau anul trecut în China (1,3 miliarde).
Locul 23
în Europa este ocupat de România în funcție de ponderea pe care o are tehnologia în totalul exporturilor țării, respectiv 6,4%. În același timp, pe primul loc se află Malta, cu aproape 29%, potrivit datelor Eurostat.
Locul 5
este ocupat de România în lume în funcție de viteza medie a traficului de conexiuni mobile în luna februarie a acestui an, mult peste media mondială de 22,1 Mbps pentru conexiuni fixe și 11,4 Mbps pentru conexiunile mobile. România are o viteză medie pentru download de 61,8 Mbps pentru conexiunile fixe și de 18 Mbps pentru cele mobile.
Locul 3
în lume este ocupat de România la capitolul acoperire 4G. România are o viteză de 30 Mbps la internetul 4G, fiind depășită doar de Noua Zeelandă (36 Mbps) și de Singapore (30 Mbps), conform datelor din raportul OpenSignal.
INDUSTRIE
Locul 14
în lume este ocupat de România la exportul de încălțăminte din piele, cu un total de 940,8 milioane de dolari. Pe primul loc în lume se află China cu o valoare a exporturilor de 12,6 miliarde de dolari.
Locul 10
este ocupat de România pe plan mondial la încasările înregistrate din lemnul tăiat și exportat pe alte piețe în 2014. Mai puține vânzări din lemn decât România au avut Malaezia, Letonia, Noua Zeelandă, Belgia și Cehia. Iar cel mai mare vânzător de lemne din lume este Canada, cu venituri de 7,8 miliarde de dolari din exportul de lemn.
Locul 10
în lume este ocupat de România pentru valoarea exporturilor de oțel inoxidabil din anul 2014, respectiv peste 215 milioane de dolari. Pe primul loc se află Germania cu peste 722 de milioane de dolari încasați din exportul de oțel inoxidabil.
Locul 6
este ocupat de România în UE ca nivel al producției de biciclete, cu un nivel de 820.000 de biciclete. România a depășit anul trecut țări precum Franța și Portugalia în spatele cărora a stat în fiecare din ultimii ani.
ALTELE
Locul 15
este ocupat de România în topul medaliilor de aur obținute la Jocurile Olimpice de Vară (cumulat în cele 27 de ediții), cu 88 de medalii. Pe primul loc este SUA, cu 976 de medalii.
Locul 83
în lume după suprafața țării de 238.391 kilometri pătrați. Pe primul loc se află Rusia cu peste 17 milioane de kilometri pătrați, urmată de Canada (aprox. 10 milione km patrați) și SUA (9,8 milioane kilometri pătrați)
Locul 59
în lume este ocupat de România după populația țării, de circa 20 de milioane de locuitori. Pe prima poziție se află China cu 1,35 miliarde.
Locul 27
în lume la rata mortalității, cu 11,9 morți la 1.000 de locuitori, potrivit CIA. Pe primul loc în lume se află Lesoto cu 14,89 morți la 1.000 de locuitori.
Locul 35
este ocupat de România în clasamentul mondial în funcție de rezervele de aur. BNR deține rezerve de 103,7 tone de aur. Pe primul loc în lume sunt SUA cu rezerve de aur de 8.133 tone.
Locul 81
în lume după speranța de viață la naștere, de 74,45 ani. Pe primul loc se află Japonia cu 84 ani.
Primul loc
în UE după numărul de persoane din locuințe supraaglomerate. În 2014, 17% din populația Uniunii Europene trăia în gospodării supraglomerate, indicator care se referă la lipsa spațiului raportat la dimensiunea locuinței și la numărul de locatari. În România, una din două persoane (52,3%) locuiește într-o gospodărie prea mică, cel mai ridicat niuvel din UE. România este urmată de Ungaria, Polonia și Bulgaria, iar la polul opus se flă Belgia cu doar 2% din populație în locuințe supraaglomerate.
Locul 3
în lume după numărul de copii care învață limba franceză. România este devansată într-un top al țărilor în care copiii învață limba franceză doar de Luxemburg și Cipru.
Ultimul loc
este ocupat de România la nivelul UE după cheltuielile realizate cu cercetarea și dezvoltarea, care au însemnat anul trecut doar 0,4% din PIB. Pe de altă parte, Irlanda, cea care investește cel mai mult în cercetare și dezvoltare, cheltuiește anual peste 3% din PIB în acest sens.
România ocupă locul 86 din 158 în topul celor mai fericite țări din lume. Care sunt campionii
România ocupă un timid loc 86, cu un scor de 5,124 puncte, în topul celor mai fericite țări din lume, conform rezultatelor publicate de World Happiness Report pe anul 2015, un clasament în care a fost evaluată fericirea în 158 de state. Primele 10 locuri în top sunt ocupate în mare parte de țările din Europa de Nord, începând cu Elveția, Islanda, Danemarca, Norvegia, dar și de Canada, Finlanda, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă și Australia.
Ca să se ajungă la aceste rezultate ale studiului, s-a ținut seama de opt indicatori în măsurătorile efectuate, cum ar fi:
♦ PIB-ul pe cap de locuitor analizat în funcție de paritatea puterii de cumpărare;
♦ Suportul social, adică să poți conta pe ajutorul cuiva atunci când ai o problemă. Acest indicator a fost măsurat prin răspunsurile la întrebarea: „Dacă ai avea probleme, ai rude sau prieteni pe care să te poți baza la nevoie?”;
♦ Speranța de viață la naștere, date care au fost colectate de la Organizația Mondială a Sănătății și din indicatorii de dezvoltare mondială;
♦ Libertatea de a lua decizii în viață, care a fost evoluată prin răspunsurile la întrebarea: „Ești satisfăcut sau nesatisfăcut de libertatea de a alege ce să faci cu viața ta?”;
♦ Generozitatea, care a fost măsurată prin răspunsurile la întrebarea: „Ai donat bani organizațiilor caritabile în ultima lună?”;
♦ Percepția asupra corupției, care a fost măsurată prin răspunsurile la întrebările: „Este corupția larg răspândită în guvern, sau nu? Dar în mediul de afaceri?”;
♦ Stările sau reacțiile pozitive, care au fost analizate pe baza unui chestionar privind starea emoțională pozitivă a respondenților avută cu o zi înaintea intervievării;
♦ Stările sau recțiile negative, care au fost definite la fel ca stările pozitive, doar că s-au analizat grija, tristețea și furia.
Țările europene care au obținut un scor mai mic decât România, deci conform raportului ar fi mai „nefericite“, sunt: Serbia, Portugalia, Letonia, Macedonia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Grecia, Ungaria, Ucraina, iar pe ultimul loc este Bulgaria.
Din 2005-2007 până în 2012-2014, gradul de fericire a românilor a scăzut. Dacă înainte România ocupa locul 81 din 125 în topul celor mai fericite țări din lume, acum țara noastră ocupă locul 86 din 158, înregistrând o scădere de 0,094%.
World Happiness Report este un studiu privind starea de fericire la nivel mondial, publicat de Sustainable Development Solutions Network, o organizație din SUA care sprijină dezvoltarea sustenabilă și luptă împotriva sărăciei.
Prin aceste rapoarte, experți din mai multe domenii, cum ar fi psihologie, economie, sociologie sau sănătate, descriu cum măsurarea stării de bine a oamenilor poate fi folosită pentru a evalua progresele țărilor. Ba chiar mai mult, rapoartele ridică o nouă cerere la nivel mondial ca factorii decizionali să aibă în vedere fericirea ca un criteriu în adoptarea diverselor politici publice.
Roana Rotaru
0 comments :
Trimiteți un comentariu