
Deși Lee este considerat de Hassabis drept un „Roger Federer al Go-ului”, computerul care are la bază inteligența artificială creată de el, a reușit să obțină ceea ce nimeni nu credea: a depășit mintea umană într-un proces extrem de dificil de gândire. „Eu cred că este ceva imporatant, dar, în cele din urmă, istoria este cea care va decide lucrul acesta”, a explicat Hassabis la finalul meciului din Seoul. „Mulți oameni au prezis că acest lucru va fi posibil mult mai târziu, în viitor, iar noi suntem acum extrem de încântați că am depășit această piatră de hotar.”
Născut la Londra într-o familie în care mama are orgini chinezești-singaporiene și tatăl descendenți greco-ciprioți, Demis Hassabis (39 de ani) este considerat o enciclopedie modernă, cariera lui de până acum întinzându-se de la „copil minune” al șahului, la maestru programator, designer de jocuri video și expert în neurologie. Toată această experiență au făcut ca în 2010, alături de Mustafa Suleyman, specialist în tehnologie și prieten din copilărie, și Shane Legg, pe care l-a întâlnit în timpul studiilor de la University College London, să înființeze un grup creator de inteligență artificială. DeepMind, așa cum a fost numit, a fost cumpărat de Google în 2014 pentru 400 de milioane de lire sterline.
Cu toate că la facultate profesorii insistau pe predarea unei inteligențe artificiale „înguste”, în care programatorii să introducă „etichete” cu ajutorul cărora calculatorul să poată simți informația, Hassabis a găsit ideile acestea nesatisfăcătoare. Și-a dorit, astfel, să creeze un sistem cu inteligență artificială „generală” care să se folosească de informații „nestructurate” din jurul lui, pentru a putea fi capabil să ia decizii independente și să facă predicții.
La DeepMind, inginerii inventează programe bazate pe rețele neuronale, modelate după creierul uman. În felul acesta, sistemele fac greșeli, însă învață să își îmbunătățească performanțele de-a lungul timpului. Roboții pot fi puși să joace alte jocuri sau să îndeplinească alte sarcini, inteligența lor fiind astfel una generală și nu specifică. Potrivit creatorilor, tipul acesta de inteligență artificială „gândește” exact ca o ființă umană.
Deși în 1997, un supercomputer IBM a câștigat un meci de șah contra lui Garry Kasparov, campionul mondial de la acea vreme, și programatorii au construit atunci un sistem care să poată analiza toate mutările posibile, la jocul de Go, lucrurile stau cu totul și cu totul diferit. Pe o tablă de Go, sunt posibile mai multe mutări decât atomi în univers, ceea ce reprezintă mult prea multă informație de procesat chiar și pentru un supercomputer. A bate cel mai bun om la acest joc a făcut ca AlphaGo să înregistreze o reușită tehnologică nemaiîntâlnită.
Pentru Hassabis, crearea roboților care să bată oamenii în jocuri de gândire este doar modul prin care acesta își testează tehnologia nedezlănțuită de la DeepMind. Visul său este, însă, să atingă o performanță tehnologică cu ajutorul căreia „smartphone-urile să fie mult mai inteligente de atat, și, mai târziu, în viitor, să se folosească de inteligența artificială pentru a ajuta oamenii de știință să rezolve cele mai complicate probleme din domeniul medical, dar și din alte zone.”
0 comments :
Trimiteți un comentariu