INS reconfirmă: consumul a tras în sus economia. Fără agricultură, PIB-ul ar fi crescut în 2015 cu peste 4%

Știrea a fost publicată miercuri, 9 martie 2016, 04:03 în categoria

INS reconfirmă: consumul a tras în sus economia. Fără agricultură, PIB-ul ar fi crescut în 2015 cu peste 4% Creșterea economică pentru 2015 - excluzând agricultura, care este la mila vremii - s-a aflat la un maxim postcriză de 4,2%.

INS a reconfirmat ieri creșterea economică de 3,7% din 2015, cu un avans puternic al consumului, dar și cu investiții peste așteptări, investiții care ar putea contribui și la creșterea economică din prima parte a acestui an.

În 2015 economia internă a crescut cu 3,7% an/an, ritm în accelerare de la 2,9% an/an în 2014 și, totodată, cel mai bun din 2008 încoace. Creșterea din T4 2015 a fost de 1,1% față de T3 2015 și de 3,7% față de T4 2014.

Datele INS reconfirmă că cererea internă a fost portstindardul creșterii în 2015, având în spate reducerile de taxe, creșterea de salarii, dobânzile bancare foarte jos și un preț al petrolului în scădere: comerțul, pe ansamblu, a crescut în 2015 cu 6,4%, iar pe partea de utilizare consumul final efectiv (care face 75,1% din PIB) a crescut pe tot anul cu 5,3% (cu o creștere în T4 de 6,4% și un avans de 7,6% al cheltuielilor gospodă­riilor).

În aceeași vreme, investițiile (care participă cu 24,5% la formarea PIB) au accelerat peste anticipări, după un salt spectaculos de 11% în ultimul trimestru din 2015. Astfel, în 2015, investițiile productive (formarea brută de capital fix) a crescut cu 7,5% față de 2014.

Ca urmare a majorării cererii interne importurile au crescut cu 8,4% și cum exporturile au avansat cu doar 4,7%, exporturile nete (export minus import) au contribuit negativ la PIB, cu minus 1,6%.

Anul agricol prost s-a reflectat în datele PIB. Agricultura a scăzut cu 9,4% față de 2014, a avut o contribuție la PIB de doar 4,2% și o contribuție negativă la creșterea economică de minus 0,5%.

„Creșterea pentru întreg anul trecut excluzând agricultura, o componentă volatilă, s-a aflat la un maxim postcriză de 4,2%“, a comentat Ciprian Dascălu, economistul-șef al ING Bank.

Anul 2015 a confirmat revenirea construcțiilor, sectorul cel mai lovit în criză. Construcțiile au crescut cu 8,8% an/an și au început să conteze în ecuația PIB: contribuție la PIB de 7,4% și contribuție la creșterea economică de 0,6%.

Industria a avut e o evoluție modestă: o creștere de doar 2% an/an, contribuția ei la creșterea economică limitându-se la 0,5%. Industria rămâne principala ramură la formarea PIB, cu o contribuție de 23,2% în 2015.

Sectorul informații și comunicații continuă să înregistreze avansuri importante, cu o creștere de 11,8% an/an în 2015. Sectorul a contribuit cu 5,7% la PIB și 0,6% la creșterea economică. Sectorul tranzacțiilor imobiliare a avut un plus de 1,9% an/an, iar intermedierile financiare și asigurările au crescut marginal, cu 1,2%.

Pe partea de utilizare a PIB, atrage atenția contribuția negativă a stocurilor la creșterea economică, minus 0,5%.

Economiștii cred că întreprinderile și-au lichidat stocurile în așteptarea intrării în vigoare a noului cod fiscal.

„Refacerea stocurilor aduce, însă, ceva potențial în sus pentru creștere economică la începutul acestui an“, comentează Dascălu.

De asemenea, și consumul administrației, care s-a accelerat spre finalul anului trecut, ar trebui să se vadă în creșterea de la acest început de an, mai spune el.

Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania, observă că, pe fondul avansului consumului, economia evoluează la un ritm peste potențial, ceea ce ar putea determina intervenția Băncii Naționale, care ar putea încerca să stopeze consumul prin majorarea dobânzii-cheie la lei: „În prezent, economia internă evoluează la un ritm peste potențial, aspect care contribuie la creșterea probabilității inflexiunii politicii monetare (pentru a contrabalansa perspectiva intensificării riscurilor la adresa stabilității macrofinanciare)“.

La o creștere de 3,7% an/an, Produsul Intern Brut a însemnat în 2015 710,2 miliarde de lei, cu 5,7 miliarde de lei peste estimările Finanțelor. Asta înseamnă că, la venituri încasate la buget de 233,6 mld. lei, ponderea veniturilor în PIB scade la 32,8%, față de o estimare de la finalul anului trecut de 33,1%.



Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Iulian Anghel

0 comments :

Trimiteți un comentariu