Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârșit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacțiile, mișcările și deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România.Efectele migrației externe se văd în migrația internă: În loc să se urbanizeze, România se ruralizează: corporatiștii și pensionarii se duc la țară
Peste 100.000 de români se mută de la oraș la sat în fiecare an, iar din rural către urban vin cu 27% mai puțini.
Plecarea românilor la muncă în străinătate, stresul orașelor și crizele economice accentuează un trend început în 1997: oamenii de la sate preferă să meargă să lucreze în străinătate în loc să accepte o slujbă în oraș și de aceea numărul celor care pleacă din sat în oraș e mai scăzut, în timp ce corporatiștii încep să-și dezvolte mici afaceri sau să-și construiască case la țară.
Această ruralizare nu ajută foarte mult economia, pentru că se înlocuiește, de exemplu, un venit de 6.000 de lei brut dintr-un oraș dezvoltat care se consumă pe credite, combustibil și alimente cu un venit mai redus, în timp ce alimentele de la sate provin din autoconsum.
Aproximativ 107.000 de locuitori români s-au mutat de la orașe la sate în 2015, în timp ce mai puțin de 78.000 de oameni au plecat de la sate la orașe, arată datele de la Institutul Național de Statistică.
Spre comparație, în 1990 numărul românilor care plecau de la orașe la sate era de patru ori mai mic, în timp ce migrația rural-urban era de șapte ori mai mare. Cum se explică această situație?
„Dacă ne uităm la demografia celor două medii de rezidență, vedem că din zona rurală forța de muncă a migrat în mare parte în străinătate în primul rând din motive economice, iar acest lucru a condus la o diminuare a potențialului migrației de la rural la urban pe plan intern. Oamenii din mediul rural care au migrat au preferat să-și maximizeze șansele mergând în exteriorul țării decât să emigreze într-un oraș din România“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman, de la Departamentul de Statistică și Econometrie din cadrul Academiei de Studii Economice din București.
Pe de altă parte, a mai spus ea, are loc o migrație de la urban către rural în principal din două motive: primul motiv, care este valabil pentru toate grupele de vârstă, ar fi dezvoltarea unui mediu rezidențial periurban, respectiv acele cartiere rezidențiale care nu sunt administrativ în zona urbană, dar care au toate carcateristicile urbanului. Al doilea motiv este că are loc o migrație din urban spre rural în rândul populației vârstnice, al pensionarilor, care preferă să se retragă în zona rurală, unde au un trai mai accesibil financiar, în concordanță cu veniturile lor.
Profesorul Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române și director în cadrul Institutului de Economie Națională, spune că pensionarii de la oraș se duc la țară pentru că sunt mai mici cheltuielile de întreținere și confortul este mai mare.
„Pe de altă parte, sunt mulți locuitori din oraș care își fac locuințe de vară sau de vacanță în mediul rural, ceea ce are un impact în creșterea gradului de ocupare în mediul rural, pentru că de regulă cei care își fac aceste locuințe plătesc pe cineva care să le îngrijească locuințele cât sunt plecați. În plus, se extind mult centrele urbane și mulți preferă să își facă locuințe în preurban“, a mai spus Gheorghe Zaman.
Iar adesea pe lângă locuințele din rural construite de cei care lucrează în orașe se mai dezvoltă și mici afaceri sau ferme pentru autoconsum. În această categorie intră și Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, grupul care controlează producătorul de materiale de construcții Megaprofil, care și-a deschis în urmă cu trei ani o microfermă situată la 60 de kilometri de București.
„Am început microferma ca un hobby, iar astăzi tot ce mâncăm în casă, legume, ouă, lapte sau porc de Crăciun, consumăm numai de acolo. Acum trei ani m-am dus să cumpăr un hectar de pământ, acum avem 10 hectare și mai lucrăm și pământul altora. Nu sunt singurul care a făcut asta, sunt foarte mulți oameni din multinaționale care observă niște trenduri și care au ca prim reflex să se uite cu atenție la posibilitățile din mediul rural“, a explicat Adrian Porfir, care a spus că și-ar dori să se mute acolo, dar că nu dorește soția, așa că pentru weekend și vacanțe familia sa are un „al doilea punct de lucru“. „Dezvoltăm ceva care încet-încet s-ar putea transforma într-un business, pentru că acolo sunt oameni care au nevoie de job. Eu am doi angajați care lucrează la microfermă, pentru că activitatea mea din oraș poate să subvenționeze puțin activitatea de acolo, întrucât o microfermă nu face bani într-o primă fază“, a mai spus Porfir.
Fenomenul migrației de la orașe la sate în rândul populației a cunoscut o amploare mai mare odată cu apariția crizei economice din 1997-1998 (când leul s-a devalorizat puternic, iar Rusia a fost în criză).
Acest fenomen a conturat două tendințe migraționiste semnificative: pe de-o parte, oamenii au început să plece la muncă în străinătate, iar pe de altă parte, mulți s-au mutat la sate pentru că viața de la oraș era prea scumpă. Astfel, 1997 a fost primul an în care numărul orășenilor mutați la sate (peste 81.000) a fost mai mare decât cel al persoanelor care s-au mutat de la sate în orașe (circa 68.500), arată statisticile.
„Migrația internă în România este redusă în comparație cu alte state: românii sunt mai puțin mobili intern, de aceea efectele economice ale acestui tip de mobilitate asupra pieței muncii sunt? încă modeste.? Oamenii sunt acum liberi să-și caute cele mai avantajoase? modalități de a lucra și de a locui și dacă există posibilitatea unui loc de muncă în oraș, mulți preferă naveta ?ca o modalitate avantajoasă de a-și maximiza veniturile“, a mai spus Monica Roman.
Totuși, a adăugat ea, este foarte greu de anticipat care va fi dinamica viitoare a acestor fluxuri de migrație pe medii de rezidență pentru că ele depind de o mulțime de variabile, de la contextul național la cel internațional.
„De exemplu, există inclusiv posibilitatea unei migrații externe de revenire? și deja românii din Marea Britanie se gândesc la ?ce strategii să adopte? în condițiile post Brexit. ?Ar fi greu de anticipat care vor fi, pe termen lung, peste 20 de ani, evoluțiile viitoare, dar? nu aș presupune? schimbări majore sau? inversarea fluxurilor migratorii interne?, ci poate o diminuare a intensității acestora?“, a mai spus Monica Roman.
Pe de altă parte, profesorul Gheorghe Zaman consideră că în următorii 20 de ani tendința migrației de la orașe la sate se va intensifica.
„Acest lucru se va întâmpla datorită faptului că atrage mai mult confortul ambiental și confortul natural de la sate în detrimentul marilor aglomerații care presupun mai mult zgomot, mai mult stres, mai multă poluare. Nu aș putea spune că va avea proporții foarte mari, dar oricum e pe o evoluție ascendantă. Am observat totodată că există tendința, atât la oraș, dar mai ales la sat, ca oamenii să-și asigure un minimum de alimente organice, bio“, a mai spus Gheorghe Zaman.
Iar această tendință a oamenilor spre cultivarea plantelor și spre creșterea animalelor este mai puternic dezvoltată în alte state.
„Când am stat de vorbă cu un furnizor din Suedia care se ocupa de silozuri, acesta îmi spunea că, la ei, majoritatea oamenilor au o mică fermă la țară de care se ocupă sau au niște angajați care se ocupă de asta. La ce se aude la ora actuală legat de originea cancerului, când toată lumea indică ca posibilă sursă mâncarea industralziată, e normal ca oamenii să încline spre opțiunea de mâncare sănătoasă“, a mai spus Adrian Porfir de la Megaprofil.
Circa 46% din populația României locuiește în mediul rural, procent apropiat de media globală de 46,1%, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Credite noi de 12,4 mld. lei pentru populație și de 9,3 mld. lei pentru companii în cinci luni. Producția de credite pentru populație a întrecut producția de credite pentru companii
Pentru prima dată în istorie, producția de credite – creditele noi – pentru populație este mai mare decât cea de credite pentru companii. După ce s-au fript cu insolvențe de miliarde de euro, băncile preferă persoanele fizice, mai puțin riscante.
Bancherii au vândut în primele cinci luni credite noi de 9,3 miliarde de lei companiilor, în scădere cu 4% față de același interval din 2015, în timp ce vânzările de împrumuturi pentru populație au urcat cu 47%, la 12,4 miliarde de lei, potrivit datelor BNR.
Este pentru prima dată când creditele pentru populație le depășesc pe cele ale băncilor. Creditarea corporate a înghețat practic în ultimii ani și chiar și la dobânzi aflate la minime istorice. La finele lunii mai, dobânda medie pentru credite în lei către companii era de 4%, în scădere cu 0,6 puncte procentuale față de mai 2015, în timp ce dobânda medie pe retail s-a diminuat cu 0,3 puncte procentuale la 6,6% pe an. În ambele cazuri este vorba de minime istorice.
Creditele acordate populației au depășit în S2 din 2015, cu 14,1 mld. lei, valoarea acordată în semestrul II din 2007. În schimb creditele noi pentru companii sunt la jumătate față de valoarea din anii 2007-2008, de dinainte de criză. În S1 2009, volumul de credite noi pentru populație a scăzut cu 70% față de S2 2008, până la 3 mld lei. Creșterea puternică a creditării pentru populație a început din nou în 2013, continuând cu 20-30% semestru la semestru.
Metro anunță un nou expat la conducerea operațiunilor locale
Grupul german Metro, prezent pe piața locală cu 30 de magazine pe formatul cash&carry;, l-a numit pe Roland Ruffing la conducerea operațiunilor locale de peste 1 mld. euro. Acesta înlocuiește un nou expat, pe Gilles Roudy, care a plecat după doar doi ani și jumătate de mandat.
Noul executiv și-a preluat funcția din 11 iulie 2016, potrivit anunțului companiei.
„Metro România își va continua creșterea sustenabilă și își va consolida poziția pe piață, prin abordări mai concentrate pe clienți, precum și prin intermediul inovațiilor", a declarat Ruffing.
Executivul lucrează din 2004 în cadrul Metro, când a fost angajat ca director financiar al operațiunilor din polonia. Apoi, a preluat o funcție similară în Cehia și Slovacia.
În noiembrie 2010, a fost numit Chief Executive Officer Metro Cash & Carry Ungaria și a fost promovat chief financial officer Metro Cash & Carry, în noiembrie 2013. În august anul trecut Roland Ruffing a devenit membru operating board al Metro Cash & Carry.
Semnal de alarmă. Numărul restanțierilor băncilor a crescut cu peste 35.000 de persoane în numai cinci luni. Doar în mai 10.000 de români au rămas în urmă cu plata ratelor, ducând numărul restanțierilor la vârful ultimilor trei ani
Primele cinci luni din an nu au adus vești bune pentru bancheri la capitolul număr de restanțeri, în condițiile în care numărul persoanelor fizice cu restanțe mai mari de 30 de zile s-a apropiat de 740.000 în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit datelor BNR. Astfel, numărul persoanelor rămase în urmă cu plata ratelor a crescut cu aproximativ 6% în primele cinci luni ale anului. Spre comparație, în intervalul ianuarie - mai de anul trecut numărul restanțierilor era în scădere.
Creșterea numărului restanțierilor pare o situație paradoxală, având în vedere că în ultimul an economia românească a crescut, la fel ca și nivelul salariilor, iar costul finanțării s-a redus, dobânzile ajungând chiar la minime istorice. „Nu cred că există o explicație pe fundamente a creșterii numărului de restanțieri, în condițiile în care economia a mers bine, somajul a rămas constant, veniturile au crescut semnificativ. Creșterea poate să aibă legătură și cu noile legi sau discuții pe tema altor modificări legislative, care să îi fi determinat pe debitori să se gândească că ar putea scăpa de credit și de aceea au decis să amâne plata. Inițiativele legislative din ultima perioadă încurajează un astfel de comportament“, a explicat analistul economic Aurelian Dochia. În ultima perioadă de timp s-a înmulțit numărul inițiativelor legislative care își propun să ajute debitorii încărcați de presiunea cursului de schimb (cum sunt cei cu credite în franci elvețieni) sau pe cei care au cumpărat imobile precriză, iar în prezent plătesc rate la bancă pentru o locuință cu un preț majorat și de câteva ori (darea în plată).
Lunile martie și mai din 2016 s-au dovedit a fi cele mai problematice pentru bancheri, în contextul în care în aceste perioade peste 10.000 de români s-au adăugat la lista restanțierilor.
De regulă lunile de vară aduc o creștere a numărului de restanțieri la bănci, creșterea în lunile de vară fiind pusă pe seama faptului că unii români preferă să plece în vacanță și să amâne plata ratelor.
În aceste condiții este de așteptat ca numărul românilor cu restanțe mai mari de 30 de zile la bănci să crească și în lunii viitoare.
Dacă numărul restanțierior a crescut semnificativ în ultimul an, valoarea restanțelor a rămas constantă. Restanțele însumau aproape 11,5 miliarde de lei la finalul lunii mai a acestui an (2,6 mld. euro), cu doar 1% peste nivelul din mai 2015.
Nu doar numărul de clienți cu restanțe a crescut în utlimul an, ci și numărul total de clienți. Potrivit datelor BNR, numărul clienților care au credite mai mari de 20.000 de lei (4.500 euro) a ajuns la aproape 926.000 în luna mai, ceea ce înseamnă că aproximativ 73.000 de români au trecut pragul sucursalelor bancare și au primit avizul favorabil pentru finanțare din parte băncilor în utlimul an.
„Legea lui 51%“ a fost promulgată de Iohannis într-un cor de proteste al supermarketurilor
Legea interzice retailerilor să încaseze de la furnizor taxe și servicii și impune termene de plată ale comerciantului către furnizor foarte strânse.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat luni legea care obligă hipermarketurile ca 51% din produsele agroalimentare expuse la raft să provină „din lanțul scurt alimentar“.
Astfel, conform definiției „lanțului scurt alimentarâ, carnea, legumele, fructele, mierea, ouăle și produsele lactate urmează să fie achiziționate de către retaileri printr-un „lanț de aprovizionare care implică un număr limitat de operatori economici angajați în activități de cooperare și de dezvoltare economică locală“, ceea ce nu îngrădește libertatea supermarketurilor de a cumpăra produse agroalimentare din țările din proximitatea României.
„Este un moment important pentru o egalizare de șanse între producătorii români și marile lanțuri de magazine, care până acum aveau în mod real o putere mult mai mare de negociere. Chiar dacă legea nu este perfectă, este perfectibilă și s-ar putea ca în toamnă să genereze anumite amendamente care să ducă la o limpezire și la o ușurare a aplicării ei“, a declarat pentru ZF Valeriu Steriu, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților. Nu de aceeași părere sunt însă marii retaileri, care susțin că avem de a face de fapt cu o îngrădire a dreptului de a alege.
Legea supermarketurilor interzice retailerilor să încaseze de la furnizor taxe și servicii și impune ca termenele de plată ale comerciantului către furnizor să nu depășească mai mult de 30 de zile, iar în cazul produselor proaspete nu mai mult de 7 zile.
„Fermierii români din zona de fructe, legume, lactate sau carne vor putea avea acces mai ieftin prin eliminarea taxelor de raft. Există prevederi și pentru eliminarea taxelor de raft în lege, care în mod normal ar trebui să scadă prețurile către consumatori“, a explicat Valeriu Steriu.
Reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) consideră că această lege restrânge libertatea consumatorilor români de a alege cele mai bune produse la prețuri competitive. Potrivit acestora, marii retaileri sunt obligați să-și reanalizeze politicile comerciale, să renegocieze contracte în mijlocul desfășurării acestora, să renunțe la facilități și servicii oferite pentru promovarea produselor locale, inclusiv cele românești, și să se orienteze pentru a găsi modalități de a susține un flux financiar imens.
„Nu prețul cel mai mic sau varietatea de produse va fi principalul criteriu după care se va orienta comerciantului, ci termenii legii, ca dacă nu respecți legea te închide. Prețul va deveni secundar. Va conta doar să ai cash flow ca să plătești termenul de plată, să nu ceri taxe și servicii, ca deexemplu să nu mai trimiți camionul la producătorul local, că altfel te închide. Producătorul va trebui sa își ia camionâ, a declarat pentru ZF George Bădescu, directorul executiv al AMRCR.
Un aspect asupra căruia s-au pus de acordat atât reprezentații rețelelor de comerț modern, cât și reprezentanții puterii legislative, este legat de faptul că pe timp de iarnă va fi aproape imposibil să se asigure necesarul de fructe și legume provenit din lanțul scurt de aprovizionare, din cauza condițiilor meteorologice care împiedică cultivarea lor, motiv pentru care legea ar putea suferi unele modificări în lunile următoare.
„În lunile lunile noiembrie, decembrie va fi un deficit de stoc pentru ca fermierii români nu vor putea produce suficiente roșii sau alte legume si în acel moment există o problema legat de cum vor fi acoperite aceste goluri pe perioada de iarnă. Sper ca până atunci să venim cu un amendament la lege care sa permită importurile pe timp de iarnaâ a spus vicepreședintele Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților.
De aceiași părere este și George Bădescu, directorul executiv al AMRCR, și anume că unele aspecte ale legii sunt inaplicabile. Nu exista iarna produse care să acopere 51% chiar și de pe lanțul scurt. Iarna nu veți găsi roșii în toate țările din Balcaniâ, a precizat el.
Din perspectiva producătorilor agricoli români, această legea este binevenită, deși și aceștia își pun problema dacă aceasta poate fi aplicată și cum se vor face verificările, mai ales că deocamdată legea nu are norme de aplicare.
„ Dacă s-ar aplica legea așa cum e în forma actuală lucrurile ar fi bune, dar e greu de controlat. Spre exemplu, dacă o fabrică primește lapte din trei surse diferite, cum poate cineva efectiv verifica dacă laptele este românesc. Stă cineva la pază în fiecare fabrică de producție din România? Trebuie să vedem dacă practic ne poate folosi „, a spus Șerban Nicușor, administrator al companiei din zootehnie și producție de lactate Agroserv Mariuța.
Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) consideră că legea supermarketurile nu va atinge scopul urmărit de inițiatorii ei, și anume de a încuraja producătorii agricoli români, din moment ce în lege nu apare cuvântul „produs românescâ, ci produs „provenit din lanțul scurt alimentarâ care permite retailerilor să cumpere și din alte țări.
„S-a dat o lege fără un studiu de impact. Nu ar fi prima. Vom vede efectele pe pielea noastră a tuturor. Nu s-a ținut cont de nici un punct de vedere in Comisa de Agricultură. Degeaba mai plângi mortul, când l-ai îngropat. Cum să renegociază 30.000 de contract în trei zile? În 3 zile nu poți nici sa le printezi. Cine va aplica această lege? Cine o va controlă? Scopul inițiatorilor acestei legi nu a fost atins, totul s-a transformat într-o bulă politica care numai încurcăâ, a spus el.
Legea supermarketurilor se aplică operatorilor economici care au o cifră de afaceri mai mare de 2 milioane de euro. Nerespectare legii se sancționează cu amenzi între 100.000 lei și 150.000 lei, iar în caz de abatere repetată se poate suspenda activitatea pentru o perioadă de până la 6 luni.
Ionuț Mișa, ANAF: „Am identificat un miliard de euro scos din țară prin prețuri de transfer“. Exportul de profit se face prin achiziții supraevaluate, prin pachete salariale nejustificate și chiar prin onorarii de milioane de euro pentru avocați și consultanți
„Până acum transfer pricing-ul era un teren virgin. Nu poți să ai 4-5 ani exact o rată de profit de 1,9%-2%, de ce nu ții atunci banii la bancă?“, a spus înaltul oficial ANAF ieri la ZF Live.
„Am făcut 14 controale pe dosare prețuri de transfer în primele șase luni. Am adus 44 milioane de lei la buget de la o companie de retail care făcea achiziții de la afiliați la un preț mult mai mare decât prețul pieței sau plătea pachete salariale de o anumită valoare nejustificată“, a spus ieri la ZF Live Ionuț Mișa, șeful Direcției Mari Contribuabili din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
Direcția Mari Contribuabili acoperă activitatea a circa 1.500 de mari companii din toată țara, care au pondere de circa 50% în totalul veniturilor totale la bugetul consolidat al statului, care s-au ridicat în total anul trecut la circa 233 de miliarde de lei (52 mld. euro).
„Avem o analiză pe transfer pricing făcută la nivelul Direcției Generale Mari Contribuabili la sfârșitul lui 2014, iar din analiza pe care am identificat-o atunci privind sumele suplimentare am ajuns la o sumă suplimentară de un miliard de euro numai pe marii contribuabili. Atunci însă erau 2.400 de companii acoperite de Direcție“, a explicat Mișa.
„Avem companii care de 4-5 ani de zile au rata profitului între 1,9% și 2%. Lucru care este evident destul de supărător pentru că este foarte puțin probabil ca cineva să gândească un anumit business și să reușească să îl facă la același nivel constant astfel încât rata profitului să fie în permanență aceeași. Este foarte mic, nu ar mai justifica o afacere în sine. Mai ales o afacere mare, de anvergură în România. Ar fi mult mai simplu ca respectiva companie să depună banii la bancă sau la un fond de investiții și să obțină un randament financiar mult mai bun și mult mai justificat.“
Oficialul ANAF a mai spus că în principal companiile scot bani din România prin plăți suprevaluate de bunuri și servicii, apoi prin plăți/bonusuri pentru management dar și prin plăți de milioane de euro pentru firme de avocatură sau chiar de consultanță fiscală, care teoretic ar trebui doar să găsească căile legale de micșorare a bazei de impunere.
„Am avut un caz al unei companii din top 10 cifră de afaceri din România care scotea banii prin salarii nejustificate. După ce le-am arătat raportul, au plătit la buget a doua zi 27 milioane de lei cu tot cu penalități de întârziere și accesorii. E o practică foarte des întâlnită”, a explicat Mișa.
El spune că până în 2013 ANAF-ul nu a urmărit aproape deloc această zonă.
„A fost un teren destul de virgin până acum zona de transfer pricing. Au fost foarte multe companii care au realizat export de profit foarte mare pe care îl identificam pe baza noilor criterii de risc si pe baza noilor tehnici îmbunătățite de analiză de risc”.
După ce a început să se pună în vedere companiilor abuzurile făcute pentru scăderea masei impozabile, au început să apară și banii. „Între timp s-au mai stabilit sume destul de consistente: 700 milioane de lei (150 milioane de euro) sume stabilite de plată strict pe dosarul prețurilor de transfer”, a spus oficialul ANAF.
„Se scot banii din țară prin onorarii pentru avocați, prin companii de avocatură locale și internaționale, inclusiv și în zona consultanților fiscali există astfel de derapaje”.
„Vă dau un exemplu din zona juridică – când ai un buget extern de consistent pentru juriști care acoperă toate domeniile juridice și ai și un buget mare, nu mai găsești justificat de ce mai să mai plătești o firmă de avocatură pe care să o plătești cu milioane de euro pentru analiza sistemului juridic din România”.
Reprezentantul ANAF a mai spus că se au în atenție companiile cu pierderi mari. „Avem multinaționale care de 4-5 ani au între 1,9 și 2% rata profitului, lucru care evident este destul de supărător dintr-un anumit punct de vedere pentru că este foarte puțin probabil ca cineva să facă și să gândească un anumit business astfel încât să obțină această marjă. Am avut un astfel de contribuabil într-o acțiune de control și probabil că o să reintre într-o altă acțiune. O astfel de rată a profitului atât de redusă nu ar mai justifica o afacere în sine, ar fi mult mai simplu ca firma respectivă să țină banii la bancă sau într-un fond de investiții. Asta este realitatea, trebuie spusă”, a mai spus Mișa.
La nivelul marilor contribuabili pe categorii de venit, structura ponderii încasărilor în totalul bugetului a suferit niște modificări crescând ponderea încasarilor din accize în totalul încasărilor generale. La nivelul impozitului pe venit a avut loc o mică modificare la TVA. „Suntem în trendul general, cu un grad de conformare la plată superior mediei ANAF datorită faptului că administrăm contribuabili mult mai instruiți, pregătiți din punctul de vedere al pregătirii fiscale.”
Mișa a spus că încasările din TVA sunt la 35%-36% la nivelul încasărilor în totalul încasărilor pe care le realizează. „Suntem într-o evoluție pozitivă, suntem la o diferență de 2 procente creștere valoare nominală la 5 luni față de anul trecut.”
Cea mai mare evaziune este în industria IT și a electronicelor. Aceste domenii sunt o zonă fierbinte și sensibilă, dar și zona de oil and gas poate genera multe aspecte noi.
Ce se întâmplă în IT?
„Sunt cunoscute situațiile în care Google negociază cu diverse țări din Uniunea Europeană. Nu avem posibilitatea legislativă pentru a realiza astfel de negocieri. Google nu este selectat ca și mare contribuabil, probabil a fost o eroare de selecție la momentul respectiv sau nu au fost luate în considerare anumtie aspect”.
Modificarea declarației 394 (care presupune declararea facturilor către ANAF) ține de Ministerul de Finanțe și de cadrul legislativ, noi aplicam cadul legislativ, nu suntem decât uneori furnizori de idei și identificăm problemele pe care le avem în relația cu agenții economici și le transmitem mai departe pentru a îmbunătăți relația cu contribuabilul, a spus Ionuț Mișa, Șeful Direcției Mari Contribuabili din ANAF.
Evaziunea este pe toate palierele de la mici contribuabili, mijlocii până la mari contribuabili, dar important este să încercăm să combatem acest fenomen fără a-i afecta pe contribuabilii onești și cinstiți care doresc să își desfășoare activitatea într-un mod corect, a punctat acesta.
S-au produs niște modificari legislative, printre care și asupra declarației 088 care au avut ca scop combaterea evaziunii fiscale în zona TVA.
„Suntem în situația în care în declarația 088 s-au produs modificări, în sensul că documentele anexate la declarație au scazut, erau 11 documente care trebuiau anexate pe vechea legislație, acum sunt 4 documente, de asemenea numărul întrebărilor din interiorul întrebărilor a scăzut de la 20 la 13”, a afirmat Ionuț Mișa.
Reducerea impozitului pe dividende a majorat încasările. „Anul acesta impozitul pe dividende este 5%. Există sume estimate la nivelul impozitului pe dividende 2,3 mld ron, impozitul pe dividente pe tot anul”.
„Anterior, 55% din obligațiile totale aparțineau companiilor de stat. Astăzi suntem undeva la întârzieri la plată de 50%, e vorba milliarde de euro care pot fi recuperate”.
„Nu vom exercita un control extrem de presant asupra agenților economici ci să îi lăsăm să se dezvolte, să facă business, să-și crească afacerile și veniturile ulterior la buget să vină de la sine”.
Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili este o direcție în cadrul ANAF, care administrează 1491 de mari contribuabili selectați după mai mai multe criterii. În general sunt contribuabilii mari cu acoperire națională, companiile multinaționale, companiile din bănci, asigurări.
Ponderea pe care o aduce Direcția Generală de Administrarea a Marilor Contribuabili din totalul încasărilor ANAF se situează aproape de 50%.
„S-a dorit o îmbunătățire a activității și pe baza discuțiile cu Fondul Monetar Internațional și cu Banca Mondială, suntem în derulare la nivelul ANAF cu un program de dezvoltare și modernizare al ANAF-ului, în urma acestor direcții s-au gândit câteva direcții și câteva soluții pentru a crește gradul de conformare al contribuabililor la plată și pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor fiscal pe car enoi le oferim contribuabililor. Principala noastră dorință și principalul accent este pe îmbunătățirea calității serviciilor și pe partea de asistență și pe interacțiunea pe care o realizăm în relația cu fiecare dintre contribuabili administrați de noi”.
Mișa afirmă că relațiile cu contribuabilii se îmbunătățesc. „În urma discuțiilor pe care le-am avut cu cei de la Banca Mondială și cu cei de la Fondul Monetar am reușit să schimbăm modul în care realizăm acțiunile de control. Încercăm să ne implicăm cât mai puțin în viata agenților economici, în viața lor fiscală, în baza unor analize de risc identificăm zonele care au cea mai mare rată de evaziune atât ca și domenii de activitate cât și categorii de impozite și taxe. Este o prioritate pentru noi și avem acțiuni în derulare și pe care urmează să le începem”
Ce a mai spus Ionuț Mișa la ZF Live:
* Încasările din impozitul pe venit sunt duble față de încasările din impozitul pe profit. Există acest dezechilibru, important e să vedem care e motivația reală pentru că de multe ori apar idei legate de elemente subiective, trebuie facută o analiză serioasă și mult mai pertinentă pentru a vedea de unde provine acest dezechilibru. El cu siguranță se regăsește în legislație. Cred că legislația fiscal și sistemul de impozitare este cel care va crea un echilibru între cele două categorii.
* Actiunile de control generează sume suplimentare. Cele mai mari încasări la buget vin din comerț, transport și energie.
* Am început să generăm controale punctuale pe o anumită categorie de impozit, TVA. Controalele durează mai puțin, o relație mai deschisă și mai prietenească cu contribuabilul, încercăm să realizăm o relație deschisă cu acesta din punct de vedere al colaborării între institutia noastră și el.
* Jocurile de noroc sunt o zonă puternică de evaziune, am generat controale, avem sume suplimentare atrase 140 mil ron de la începutul anului.
* Avem în zona tutunului realizate controale, avem discuții lunare cu companiile mari, am reușit să legăm o relație mult mai bună și o comunicare mult mai bună cu ei, asigurandu-le confidențialitatea toatală a datelor pe care le furnizează.
* Avem operațiuni de control finalizate și în zona petrolieră, care s-au finalizat cu sume importante.
* Am avut verificări în portul Constanța, am stabilit sume de plată mai mari de 100 mil ron la nivelul câte unei singure companii.
* Mai sunt reduceri de fiscalitate care ar trebui realizate gradual în anii următori. Cred că unul dintre elementele cheie este corelat cu modul în care se va întocmi bugetul. Dacă proiecția bugetară va fi una cu adevărat realist raportată la capacitatea reală a ANAF-ului de a încasa aceste sume, probabil că se pot face asemenea reduceri.
* Raportate la media europeană încasările din TVA nu sunt la nivelul așteptărilor.
ATENTAT LA NISA. 84 de morți și 150 de răniți. Român, martor la masacru: „A fost un infern”
84 de persoane au fost ucise în orașul francez Nisa, după ce un camion a intrat în plin în mulțimea strânsă la manifestările de Ziua Franței. De asemenea, peste 150 de persoane au fost rănite. Printre acestea și doi români. Șoferul camionului a fost împușcat, iar în interiorul vehiculului au fost găsite numeroase arme și grenade, potrivit Le Figaro. Șoferul era un bărbat de 31 de ani, de origine tunisină, care trăia în Nisa. Potrivit postului de televiziune francez BFM TV, atacatorul se afla în vizorul polițiștilor, dar nu pentru infracțiuni de natură teroristă.
Sărbătoarea de Ziua Națională a Franței s-a transformat într-un coșmar. La Nisa, un camion a intrat în plin în mulțimea adunată pentru focurile de artificii pe Promenade des Anglais. 84 de oameni au murit și peste 150 au fost răniți. Printre răniți se află și doi români. Șoferul autocamionului a fost împușcat, în vehicul găsindu-se numeroase arme si grenade.
„A fost un infern. Nu
s-a ținut cont de vârstă sau religie”, a declarat, pentru
Gândul
, Adrian Iliuță, un tânăr român de 24 de ani, care a scăpat ca prin urechile acului de la moarte.
0 comments :
Trimiteți un comentariu