2016: Anul regizat de Tarantino. Alianțe se rup, altele se leagă între superputeri. Atentate, acțiuni teroriste, atacuri sunt subiecte zilnice ale jurnalelor de știri. Întregul glob pare un butoi cu pulbere în jurul căruia gravitează numeroase flăcări

În urmă cu mai bine de 20 de ani, sociologul Francis Fukuyama se întreba dacă am ajuns la „sfârșitul istoriei“; nu era însă vorba de conceptul lansat de Marx, care se referea la proletari, ci la simpla ipoteză că lumea a ajuns la un punct în care contradicțiile fundamentale dintre oameni nu mai pot fi rezolvate prin intervenția unor structuri economice sau politice. Acum este suficient să deschidem televizorul timp de câteva minute pentru a înțelege ce a vrut să spună Fukuyama.

Lumea de azi e presărată cu conflicte, lupte între ideologii și religii sau lideri care vor să modeleze societatea după chipul lor; tabloul prezentului prezintă o imagine sângeroasă, așa cum sunt scenele regizate de Quentin Tarantino. Titlul pe care l-am dat nu se vrea a fi ironic; acest material, la fel ca majoritatea filmelor regizate de Tarantino, descrie în mai multe segmente transformările profunde prin care trece lumea în prezent și impactul acestora asupra României.

Pe Facebook a circulat o glumiță, cum că 2016 arată ca un film de Tarantino. La o privire de ansamblu, la nivel global, expresia nu mai are niciun iz glumeț. Alianțe se rup, altele se leagă între superputeri. Atentate, acțiuni teroriste, atacuri sunt subiecte zilnice ale jurnalelor de știri. Pretenții teritoriale învrăjbesc țări din Marea Chinei, radicalii și extremiștii găsesc noi adepți. Întregul glob pare un butoi cu pulbere în jurul căruia gravitează numeroase flăcări.

Pulp Fiction (Despre Brexit și mișcările antisistem)

Mișcările antisistem sunt în creștere, iar liderii politici văzuți ca „alternative“ beneficiază de tot mai mult suport - de la Donald Trump sau Bernie Sanders în Statele Unite până la Marine Le Pen și al său Front Național în Franța, Lega Nord în Italia sau Syriza în Grecia; ieșirea surprinzătoare a Marii Britanii din Uniunea Europeană se încadrează perfect în această categorie.

Care sunt însă cauzele care au dus la aceste sentimente antisistem? Ei bine, cea mai importantă pare a fi inegalitatea.

„Brexitul este de departe cel mai virulent răspuns la această senzație de inegalitate“, comenta recent Michael Hartnett de la Bank of America. Iar această senzație se datorează faptului că revenirea economică de după criza din 2008 a fost una care a favorizat anumite segmente ale populației, adaugă el. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană reprezintă un eșec al politicii regionale și ar putea reprezenta sfârșitul pentru Regatul Unit, remarcă și Cristian Pîrvulescu, profesor universitar: „Contrar a ceea ce se spune, Uniunea Europeană și-a dovedit viabilitatea. Pentru că se vede astăzi că singurul lucru care a ținut în comun diferitele părți ale Regatului Unit a fost Uniunea Europeană; nu știm dacă Regatul Unit va mai exista în forma actuală, după acest referendum.“ Scoția și-ar putea declara independența, spune Pîrvulescu, un referendum în acest sens având, de această dată, sorți de izbândă.

Citiți continuarea pe businessmagazin.ro

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Angheluta