Economiile Europei de Est nu au fost lovite în trimestrul trei de șocul cauzat de încetinirea aproape generală din zona euro și de contracția celei mai mari piețe europene, Germania. Din contră, Polonia, România și Ungaria au crescut accelerat, dând peste cap prognozele strategilor.Până la publicarea datelor detaliate de către fiecare țară în parte, motivele creșterilor rămân un mister, iar analiștii nu pot decât să speculeze. Însă pe baza tendințelor de până acum, ei se așteaptă ca șocul încetinirii din Vest să lovească în cele din urmă și Estul.
Economia Poloniei, cea mai mare din Europa de Est, a accelerat semnificativ în trimestrul trei, de la 1,1% în T2 la 1,7%, în ritm trimestrial. În ritm anualizat, creșterea PIB a accelerat de la 5,2% la 5,7%, potrivit datelor Eurostat. Evoluțiile au fost superioare consensului, notează ING, și reflectă probabil investiții mai bune. Analiștii se așteaptă la un ritm mai redus al consumului și la o contribuție neutră a comerțului net. Investițiile s-ar putea să-și fi revenit semnificativ, probabil datorită dezvoltării proiectelor de construcții civile înainte de alegerile locale.
Pentru 2019, sondajele de opinie din rândul managerilor de companii arată creșterea pesimismului și decelerarea planurilor de investiții. De asemenea, investițiile publice sunt așteptate să încetinească, și sunt semnale că se prăbușesc comenzile pentru exporturi nu doar în Polonia, ci și la principalii parteneri comerciali.
Și PIB-ul Ungariei a accelerat, sfidând tensiunile externe și limitările interne. În ritm trimestrial, creșterea a fost de 1,2%, față de 1,1% în trimestrul anterior, iar în ritm anualizat, avansul a ajuns la 5%, de la 4,7%. Evoluțiile au surprins pe toată lumea, notează ING. Și creșterile din trimestrul doi au fost mai bune decât s-a anticipat.
„Nu vorbim doar de o simplă surpriză, în condițiile în care vasta majoritate a pieței se aștepta la o decelerare semnificativă, ci de o accelerare a activității economice împotriva tuturor sorților“, se arată într-o analiză a ING. Datele strânse până acum arată că aproape toate industriile au contribuit la creștere, iar într-o proporție mare și serviciile de piață. Un factor de creștere surprinzător ar putea fi și agricultura. De asemenea, surprize pozitive pot veni și de la exporturile de servicii, un sector al cărui rol în industrie crește.
România a accelerat de la 1,5% la 1,9% în ritm trimestrial, însă a decelerat de la 4,3% la 4,1% în ritm anualizat. Spre comparație, estimările Bloomberg plasau creșterea anualizată din trimestrul trei la 3%. „Având în vedere statutul de economie mică și deschisă, bine integrată în piața unică europeană, ne așteptăm să vedem un efect întârziat al încetinirii din zona euro în următoarele trimestre“, scriu analiștii ING.
Dintre țările europene, încetiniri semnificative ale creșterii PIB în trimestrul trei față de trimestrul doi se pot observa, conform datelor disponibile publicate de Eurostat, la Bulgaria, Cehia, Italia, Olanda și Portugalia. Printre economile care au accelerat se numără Belgia, Danemarca, Franța, Letonia, Austria și Marea Britanie. Și-au menținut ritmul de creștere Finlanda și Spania. Însă scăderea de -0,2% a economiei Germaniei, un picaj mare pentru o astfel de economie, a apăsat ca o frână pe creșterea economiei zonei euro și a UE. Avansul PIB-ului uniunii monetare s-a redus, în ritm trimestrial, de la 0,4% la 0,2%, iar cel al UE de la 0,5% la 0,3%.
Scăderea economiei germane a fost prima din ultimii trei ani și jumătate. Decelerarea și picajul au fost bruște, de la 0,5% la -0,2%. PIB-ul s-a contractat în contextul deteriorării poziției țării în comerțul extern, exporturile scăzând în timp ce importurile au crescut, scrie The Guardian. Germania este una din principalele forțe exportatoare din comerțul mondial. Speranța este că retragerea are legătură cu noi teste de emisii care au întrerupt temporar producția auto a Germaniei, unul dintre cei mai mari producători și exportatori de autovehicule la nivel mondial. Însă, scrie Bloomberg, cifrele vor da probabil energie temerilor că expansiunea din zona euro a dat de probleme. În lipsa unor date certe de la statistica oficială germană, unii analiști dau vina pentru scădere și pe contracția exporturilor către China, a doua economie ca mărime din lume, care încearcă să-și reechilibreze economia pentru a evita o supraîncălzire periculoasă.
Destatis, biroul de statistică al Germaniei, menționează că există „semnale mixte“ în ceea ce privește cererea internă, cu gospodările germane cheltuind mai puțin, însă cu firmele investind mai mult în utilaje, echipamente și construcții. De asemenea, și cheltuielile guvernului au fost pe o traiectorie ușor pozitivă în cel de-al treilea trimestru. Biroul de statistică nu a menționat industria auto, spunând doar că exporturile și consumul privat au scăzut, însă investițiile în echipament și construcții au crescut, notează Bloomberg. Datele de la VDA, cel mai puternic grup de lobby al industriei auto germane, arată că producția din septembrie s-a prăbușit cu 24% comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Carsten Brzeski, economist-șef la ING, spune că cea mai slabă evoluție economică a Germaniei de la începutul anului 2013 reprezintă un „semnal de trezire pentru cea mai mare economie a zonei euro“.
„Problemele privind normele de emisii au creat probleme severe de producție în industria auto, prețurile mai mari ale energiei au erodat complet creșterile salariale și nu subestimați efectul negativ asupra încrederii al ieșirii timpurii din Cupa Mondială la fotbal.“
0 comments :
Trimiteți un comentariu