Companiile mari se aliniază pentru ajutoare grase din bani publici de la guverne fără de care nu ar supraviețui crizei coronavirusului. Criticii spun că unele dintre ele nu merită, pentru că și-au petrecut ultimii ani îmbogățindu-i pe bogați în loc să creeze locuri de muncă

SUA au pregătit un pachet de salvare a companiilor și locurilor de muncă din criza provocată de pandemia de COVID-19 descris ca fiind cea mai mare inter­venție a statului în Corporate Ame­rica din istorie. În Europa, companiile mari încep să se alinieze la coadă pentru ajutor guvernamental.

Companiile și guvernele au învățat unele capitole din lecțiile crizei financiare din 2007-2009 și evită să fo­lo­sească termenul rușinos de bailout, care evocă o pre­dare a afacerii în mâinile statului, insistând în schimb pe linii de finanțare. Dar chiar și așa, nu sunt pu­ține vocile care spun că unele companii nu merită aju­tor. Spre exemplu, nume grele din industria auto eu­ropeană sunt implicate în scandalul Dieselgate, iar nu­meroase companii mari din întreaga lume au fost ocu­pate în anii de boom economic cu cheltuirea re­zer­velor de bani pe răscumpărarea propriilor ac­țiuni, măsură care sporeștea atractivitatea firmei făcând profitul pe acțiune mai mari, crește avuția pe burse pentru că aduce lichiditate acolo și averea de­ți­nă­torilor de active, dar nu creează locuri de muncă și nu îmbunătățește productivitatea. Apoi, în SUA, de­mo­crații au încercat să blocheze accesul companiei pre­ședintelui Donald Trump la ajutoarele guverna­men­tale, spunând că este vorba de un conflict de interese.

Volkswagen, grup german, cel mai mare cons­truc­tor auto din lume și actorul principal al scan­da­lului Dieselgate, în care mai mulți producători de mașini europeni au fost găsiți că au mințit în testele de poluare, a cerut Băncii Centrale Europene să acce­lereze achizițiile de datorii cu termene de sca­dență scurte, potrivit Financial Times. VW a făcut apel la BCE, prin intermediul FT, să trimită „semnale clare“ și să cumpere „cât mai curând posibil“ astfel de obligațiuni, care adesea ajung la maturitate în șase sau nouă luni. Banca centrală a zonei euro a anunțat recent că va susține piețele inclusiv prin achiziții de titluri de datorie corporate ca parte a unui plan de 750 de miliarde de euro de achiziții de active care are ca scop prevenirea unei crize financiare. Nu este clar însă dacă BCE a început să cumpere datorii ale companiilor. VW are capacitatea de a emite obligațiuni pe termen scurt de până la 20 miliarde de euro. Divizia financiară are un program separat de obligațiuni cu o limită de 2,5 mi­liarde de euro. Directorul finaciar Frank Witter a declarat că VW are acces la linii de credit de la bănci de peste 20 de miliarde de euro, dar acestea sunt considerate facilități de rezervă pentru când piețele de capital se vor închide. Într-un interviu separat pentru Boersen-Zeitung, Witter a spus că VW nu are nevoie de ajutor de la stat pentru a trece peste actuala criză. Poluarea aerului este considerată un factor favorizant al îmbolnăvirilor de COVID-19 deoarece slăbește plămânii, organe atacate de coronavirusul SARS-CoV-2 care provoacă actuala criză.

Daimler, un alt mare constructor auto german, caută la bănci o linie de credit de 10-15 miliarde de euro, finanțare care ar trebui să ajute compania să na­vi­gheze prin actualele turbulențe, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situației. Fiat Chrysler Automobiles a semnat cu două bănci un acord pen­tru deschiderea unei facilități de credit de 3,5 mili­arde de euro. Toți producătorii de mașini din Europa au fost forțați să-și închidă fabricile, a căror pro­ducție era deja afectată de încetinirea creșterii eco­nomiei mondiale și de prăbușirea pieței din China.

O altă industrie cu mari probleme din cauza pan­demiei de COVID-19 este cea aeriană. Air France-KLM, transportator, și Airbus, constructor de avi­oa­ne, cel mai probabil vor accesa credite girate de gu­­ver­nul Franței în condițiile în care lipsa de activitate le arde rezervele de cash. Acestea sunt printre pri­mele companii care ar apela la ajutorul statului fran­cez. Airbus a semnalat deja guvernului german că ar putea fi nevoit să acceseze o facilitate de credit pusă de stat la dispoziția companiilor. Pentru Airbus, noile probleme - retragerea comenzilor vechi și lipsa celor noi - apar când începuse să-i ia fața la numărul de comenzi principalului rival Boeing, din SUA. Sue­dia, Danemarca și Norvegia s-au aliniat pentru a-și ajuta companiile aeriene fanion.

În Germania, lanțul de restaurante cu specific ita­li­an Vapiano a cerut un bailout de urgență de la gu­ver­nul de la Berlin, avertizând că 10.000 de locuri de mun­că pe care le-a creat în 33 de țări sunt în pericol. Directorul executiv Vanessa Hall a spus că com­pa­nia, care și-a închis restaurantele din întreaga lume, se va prăbuși dacă nu primește ajutor imediat. De ase­me­nea, TUI, cel mai mare tur-operator din lume, era vineri pe punctul de a primi de la guvernul ger­man un ajutor de aproape două miliarde de euro. Spri­jinul constă în prima fază din credite acordate în prin­cipal de banca germană de dezvoltare KfW (80% din finanțare), la care se adaugă împrumuturi de la bănci comerciale (20%) acordate sub un program spe­cial de ajutor pus la punct de guvern.

În SUA, Senatul a aprobat un pachet de salvare eco­nomică de 2.000 de miliarde de dolari constând în sti­mulente pentru companii să-și păstreze angajații, aju­toare pentru persoanele disponibilizate și foarte multe miliarde de dolari pentru corporații, inclusiv pen­tru producătorii auto și Boeing, mândria aero­spa­ția­lă a Americii.

Companiile auto, deși au nevoie de ajutor, s-au temut să pară că cer din nou bailout-uri din bani publici după ce în 2009 guvernul a finanțat restructurări în industria lor, notează Reuters. Astfel, giganții din Detroit nu au cerut de această dată asistență specifică pentru sectorul lor, ci au mers pe explicația că întreaga economie are nevoie urgent de acces la lichiditate. În special General Motors a încercat să evite aparența că are nevoie de un bailout federal în condițiile în care cel mai mare producător auto american a primit porecla de “Government Motors“ după ce a obținut în 2009 un bailout de 50 de miliarde de dolari de la guvern.

Uniunea sindicală a angajaților din industria auto (UAW) și cei trei giganți din Detroit au discutat trimiterea unei scrisori Congresului în care să explice de ce industria lor are nevoie de o sursă de lichiditate, dar GM s-a decis în cele din urmă să nu semneze scrisoarea, care astfel n-a mai fost trimisă, spun surse în cunoștință de cauză. Astfel, pachetul final de ajutor pentru economie nu conține măsuri specifice pentru industria auto. În schimb, planul are măsuri special proiectate pentru industria aeriană. Transportatorii vor primi credite fără dobândă de 25 de miliarde de dolari pentru acoperirea costurilor cu forța de muncă. Însă ajutoarele pe care le-ar primi unele companii sunt deja controversate. Corporate America, înarmată cu reducerile de taxe oferite de Trump, au îmbăiat Wall Street-ul cu programe grase de răscumpărări de acțiuni în ultimii doi ani, scrie CNN. Acum, fără banii publici, aceste companii nu vor mai supraviețui.

Spre exemplu Boeing, unul dintre principalii beneficiari ai pachetului de ajutor, a cheltuit în ultimii doi ani aproape 12 miliarde de dolari pe răscumpărări de acțiuni, fiind oprit doar de criza provocată de defecțiunile modelului 737 Max. Uriașul aerospațial cere acum 60 de miliarde de dolari ca asistență din banii contribuabililor. Chiar și luna aceasta, când a devenit clar că pandemia de COVID-19 va bloca economiile lumii, lanțul de hoteluri Hilton a anunțat răscumpărări de acțiuni de două miliarde de dolari. Grupul caută acum asistență de la stat de 150 de miliarde de dolari.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru