Agricultura ca sector s-a obișnuit în mai multe țări vestice cu forța de muncă ieftină care pleacă într-o migrație temporară controlată, în fiecare an, din state precum România, Polonia sau Bulgaria – iar muncitorii care aleg această deplasare se duc după salariile oferite, care se ridică chiar și la5.000 euro pe sezon
.
Cine caută muncitori
Statisticile publicate de FT arată că că Vestul are nevoie de aproximativ un milion de muncitori imediat: Franța are nevoie de 200.000 de oameni până la finalul lunii mai, în timp ce Spania caută între 70.000 și 80.000 de persoane. În același timp, Italia caută circa 250.000 de muncitori sezonieri pentru următoarele două luni, în timp ce Marea Britanie primea în mod obișnuit între 70.000 și 80.000 de angajați pentru sezon, iar Germania 300.000.
Spre exemplu, în fiecare vară orășelul polonez Bartoszyce se golește temporar, întrucât populația aptă de muncă se îndreaptă spre podgoriile din Franța pentru a culege strugurii. Anul acesta, însă, restricțiile de circulație impuse ca măsuri pentru a limita răspândirea coronavirusului, i-ar putea împiedica pe oameni să facă această călătorie.
Până anul acesta, muncitorii din Bartoszyce, ca și cei din multe orașe din România, au făcut parte dintr-un mecanism masiv de migrație a muncitorilor sezonieri din Europa de Est și Africa de Nord către Vestul Europei; în fiecare primăvară și vară, sute de mii de oameni emigrează pentru a culege recolte, jucând astfel un rol cheie în lanțul alimentar de pe continent.
Muncitorii vin de obicei din țările mai puțin bogate, precum România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Maroc, iar blocarea acestui mecanism de migrație în care erau angrenați aceștia poate fi problematică pentru cei care se bazau pe aceste venituri și nu găsesc altceva de muncă în țările lor.
Mulți dintre muncitorii care plecau din aceste țări temporar pentru a lucra în agricultură în țările vestice nu vor mai putea pleca anul acesta. Anumite țări, precum Polonia, nu au închis granițele, în timp ce altele, precum Franța, sunt în carantină națională, iar circulația în afara locuinței este restricționată. Fermierii spun că dificultățile fizice care intervin la nivelul circulației sunt agravate de frica muncitorilor de a se îmbolnăvi, sau de teama acestora că nu se vor mai putea întoarce acasă.
Din această cauză, fermele europene se confruntă cu o criza acută a forței de muncă. Anumite recolte timpurii precum cele de asparagus au încolțit deja, iar criza forței de muncă naște temeri legate de creșteri de prețuri, cu recolte care ar putea putrezi și cu potențiale deficite la raft pentru anumite fructe și legume.
„În țările dezvoltate care se bazează pe imigranți ca forță de muncă impactul va fi foarte sever dacă va dura această criză mai mult de două luni”, a spus Josef Schmidhuber, director adunt în cadrul diviziei de comerț pentru Alimente și Agricultură din cadrul Organizației Națiunilor Unite.
Ce fac guvernele pentru a ieși din criză
Problema din ce în ce mai presantă odată cu avansarea în sezon a determinat guvernele din vestul Europei să treacă la măsuri. Săptămâna trecută, Germania a revenit asupra unei decizii prin care voia să interzică intrarea imigranților sezonieri în țară – și chiar a decis în schimb să aducă cu avioanele muncitori, așa cum a fost și cazul celor din aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca.
Alte țări încearcă să atragă forță de muncă pe plan intern, după decenii întregi în care s-au bazat pe forță de muncă de peste hotare. În Germania, Franța, Spania și Marea Britanie se lucrează la scheme de recrutare în masă pentru a rezolva această problemă.
Spania a anunțat că le permite cetățenilor să colecteze și beneficii de șomaj, dar și să muncească în sectorul agricol până la finalul lunii iunie, ca parte a unui plan lansat de Luis Planas, ministrul Agriculturii, acesta catalogând măsurile ca fiind „extraordinare”, dar necesare pentru a asigura necesarul de alimente și pentru a preveni creșteri de prețuri.
Franța a anunțat măsuri similare și le permite muncitorilor trimiși în concediu de la alte locuri de muncă să activeze temporar în sectorul agricol.
Didier Guillaume, ministrul Agriculturii din Franța, a spus că scopul este de a se asigura că „lanțul alimentar nu se rupe” pentru că dacă se întâmplă asta, „nu va mai fi mâncare pentru cetățenii noștri”.
Însă în anumite regiuni este dificil să recrutezi forță de muncă dincolo de rețelele de imigranți stabile deja în ultimii ani. Wyn Grant, profesor în cadrul Universității din Warwick, a spus că Marea Britanie a întâmpinat dificutăți când a încercat să își atragă muncitori din plan local în trecut.
„Este o muncă foarte grea și nu foarte bine plătit, și necesită anumite aptitudini (...) se desfășoară în locuri relativ îndepărtate și în zone rurale puțin populate”, a spus el.
Munca sezonieră din agricultură a fost corelată de multe ori cu condiții de muncă extrem de proaste. În Italia, criza coronavirus a determinat fermele să treacă la măsuri disperate și să ceară guvernului să le dea vize de muncă muncitorilor fără documente și celor care cer azil.
„Există o stare de nervi și disperare în creștere, precum și un deficit masiv de forță de muncă. Muncitorii trebuie să fie puși în poziția în care să muncească legal, pentru că dacă statul nu gestionează cum trebuie situația, rețelele de crimă organizată o vor face”, a spus Teresa Bellanva, ministrul Agriculturii din Italia.
Cu toate acestea, Italia nu și-a direcționat încă eforturile înspre lansarea unor programe de recrutare pentru muncitori din piața locală, întrucât se luptă cu pandemia de COVID-19, fiind cea mai afectată țară din Europa.
În alte părți din Europa, eforturile de a recruta local încep să dea semne de succes. Sectorul agricol din Franța a atras deja 5.000 de angajați.
0 comments :
Trimiteți un comentariu