Populația, tot creditoare netă a băncilor. Românii „împrumută“ băncile de mai bine de 8 ani, depozitele retail fiind mai mari decât creditele

Poziția populației de creditor net în valută a continuat să crească în T1/2020, atingând un record de 61 mld. lei.

Românii au fost și în primul tri­mestru (T1) din 2020 cre­ditori neți în raport cu băncile, atât în lei, cât și în valută, iar ten­dința este ascendentă, în condițiile avansului creditării totale cu un ritm temperat și ale preferinței populației pentru economisirea bancară.

Pozitia de creditor net a popu­lați­ei a depășit valoarea de 75 mld. lei în T1/2020, după ce în 2019 trecuse de 60 mld. lei, potrivit datelor BNR. Creșterea față de T1/2019 este de peste 26%.

„Un aspect de natură să influențeze pozitiv capa­citatea populației de a face față unor con­diții nefavorabile este reprezentat de conso­lida­rea poziției de creditor net față de bănci, rit­mul real anual de creștere a depozitelor ur­mând un trend ascendent (9,8% la T1/2020). În structură, se observă creșterea în continuare a poziției nete în valută, depășind de la un tri­mes­tru la celălalt valorile record înregistrate (61 mld. lei la martie 2020), ca urmare atât a comporta­men­tu­lui de econo­mi­sire, in­clusiv precaut, cât și a reducerii credi­tă­rii în monede străi­ne“, susține BNR în cea mai recentă ediție a raportu­lui asupra stabi­lității financiare.

Poziția de credi­tor net în valută a popu­lației înregistrează o creș­tere consistentă, făcând un salt de 42% față de nivelul din primul trimestru din 2019, în timp ce ascensiunea față de finalul anului 2019 este de peste 12%, până la un record de 61 mld. lei, ni­velul maxim al ultimilor 16 ani, potrivit datelor disponibile.

Pe de altă parte, poziția de creditor net în lei a scăzut cu 14,4% în martie 2020 compa­ra­tiv cu martie 2019, până la  circa 14,2 mld. lei, deoarece creditele în moneda națională cresc mai repede decât depozitele în lei.

Populația a devenit din anul 2012 creditor net al băncilor după ce în perioada de boom economic frenezia creditării a fă­cut ca românii să fie net datori în relația cu instituțiile de credit, stocul depo­zi­telor fiind egalat și apoi depășit cu pași ra­pizi de volumul creditelor. Criza eco­no­mică izbucnită în 2008/2009 a apla­tizat însă brusc dinami­ca creditării, iar redresarea a fost lentă timp de mai mulți ani.

În 2016, populația a redevenit pentru prima dată după circa un deceniu creditor net pentru sectorul bancar pentru resursele în monedă străină.

Împrumuturile pentru populație în lei au fost în ultimii ani motorul principal al creditării, urcând preponderent cu ritmuri de două cifre.

Băncile s-au bazat mai mult în ultimii ani pe sursele de finanțare locale, în condițiile în care au pierdut o parte din liniile de finanțare de la băncile-mamă, linii care în perioada de creștere economică au reprezentat principalul motor de susținere a creditării.

Instituțiile de credit mizează în principal pe resursele atrase de la clienții persoane fizice, care sunt mai stabile și care în perioada de criză au marcat o creștere puternică, pe fondul unui comportament de consum mai prudent.

Banca centrală remarcă preferința, în continuare, a populației pentru investițiile sigure în depozite și numerar, care reprezintă 45% din total active în decembrie 2019.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Claudia Medrega