Urmează ZF Bankers 2020, 14-15 iulie. Cât mai poate reduce BNR dobânda de referință și cât mai pot scădea dobânzile la lei (Robor) în piață ? Cât de stabil poate să rămână cursul leu/euro?

La începutul acestei crize, BNR a reușit să scadă de două ori dobânda de referință de la 2,5% la 2% și apoi la 1,75% și să tempereze presiunile pe cursul leu/euro (mai aveau un pas și treceau de 4,9 lei/euro), care a devenit chiar prea stabil la 4,84 lei/euro.

Roborul la trei luni, indicatorul de referință pentru creditele în lei, a scăzut de la 3,6% la 2,2% în prezent, cu un minim de 2,15%.

Piața are mai multe întrebări legate de dobânzi și curs care vor fi subiecte de discuție la ZF Bankers 2020, 14-15 iulie, cel mai important eveniment pentru industria bancară din România.

Prima întrebare este până unde mai poate BNR să reducă dobânda de referință - 1,5%, 1,25%, chiar 1%? – astfel încât să nu se strice echi­li­brul financiar, respectiv in­vestitorii să nu mai cum­pere titluri de stat – creș­terea exponen­țială a deficitului bugetar este prin­cipala problemă a Ro­mâniei, având în ve­dere că el trebuie aco­pe­rit – iar depozitele ban­ca­re să mai aducă un câștig astfel încât clienții de retail să nu-și scoată banii din bănci și să-i schimbe din lei în euro.

Scăderea dobânzilor la credite în lei are importanță, dar între­ba­rea este cu ce preț.

A doua întrebare este legată de stabilitatea cursului valutar, având în vedere că pare chiar prea stabil pentru aceste vremuri de criză.

BNR spune că își dorește o stabilitate a cursului leu/euro pentru a nu pune o presiune suplimentară pe economie și pe companii, dar dacă deficitul comercial și deficitele balanței comerciale și contului curent nu se corectează de la sine, atunci presiunile pe curs vor reveni. În pre­zent, presiunea este pe o scădere a cursului leu/euro, nu pe o creștere, dar BNR a spus ferm că nu este de acord și nu va încuraja această scădere.

Atâta timp cât dobânzile la titlurile de stat în lei vor fi mari investitorii nu vor aduce o presiune suplimentară pe curs.

Având în vedere că aproape 70% din creditele acordate în economie, atât pentru retail, cât și pentru companii, sunt în lei, BNR are instrumente de politică monetară prin care să gestioneze piața interbancară și deficitele de lichiditate de la băncile care sunt pe minus.

Pe de altă parte, necesarul imens de finanțare a deficitului bugetar din partea Ministerului de Finanțe (guvernul mizează pe un deficit de 72 mld. lei, dublu față de anul trecut, dar analiștii merg mai degrabă pe varianta unui deficit de 100 mld. lei) pune presiune pe piața monetară și ia din banii pentru creditarea companiilor și a clienților de retail.

Decizia BNR de a cumpăra titluri de stat de pe piața secundară înseamnă o finanțare indirectă a statului, dar și aici Banca Națională are o limită.

Dacă vreți să aflați raspunsul la aceste întrebări sunteți invitați la videoconferința ZF Bankers 2020 – care va avea loc pe 14-15 iulie.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Cristian Hostiuc