Cu câteva excepții, cum ar fi România, Bulgaria, Irlanda și Suedia, toată Uniunea Europeană a fost în recesiune (două trimestre consecutive cu evoluție economică negativă) în trimestrul doi, regula generală fiind că scăderile economice înregistrate în perioada aprilie-iunie sunt recorduri pentru ultimele decenii.O tendință remarcată de analiști este că statele cu economii slabe din zona euro înregistrează recesiuni mai adânci decât economiile est-europene care pot fi considerate puternice, ceea ce poate face ca decalajul economic dintre Occident și estul fost comunist să se îngusteze mai accelerat.
În Europa de Est, începutul verii a fost deosebit de dur pentru Ungaria, o țară cu o monedă predispusă la deprecieri și dependentă de industria auto, unde domină companiile străine, în cea mai mare parte germane. Economia ungară s-a prăbușit cu 14,5% în trimestrul doi, față de primul, după o scadere de 0,4% în primele trei luni ale anului, potrivit datelor Eurostat.
Recesiunea este definită ca două trimestre consecutive de scădere economică. Biroul național de statistică maghiar, publicând doar date preliminare, a explicat că producția din majoritatea ramurilor economice a scăzut în contextul situației de urgență cauzate de pandemie, atât serviciile, cât și industria contribuind semnificativ la evoluția negativă a PIB-ului. În Ungaria, turismul contribuie în mod normal cu 10% la PIB, iar sectorul auto a reprezentat anul trecut 30% din toată industria, participând cu 15% la PIB și cu 25% la exporturi.
Pandemia a blocat aproape total activitatea din turism în primăvară și la începutul verii în mai toate statele europene, Ungaria nefăcând excepție. De asemenea, fabricile industriale au fost închise sau au funcționat o periodă la cote de avarie.
Analiștii de la ING au remarcat, în privința Ungariei, că realitatea poate depăși uneori și cel mai crunt scenariu imaginabil. Scăderea economiei maghiare este mai mare decât s-a anticipat.
Însă perspectivele industriei auto au început să se lumineze la nivel global, ceea ce înseamnă vești bune pentru Ungaria și alte state est-europene dependente de producția de mașini și componente auto.
Din datele Eurostat pentru trimestrul doi lipsesc rezultatele unor țări ca Grecia și Croația, unde turismul este vital pentru creșterea economică.
În Croația, spre exemplu, sectorul de turism reprezintă aproape un sfert din economie.
În zona euro, din datele existente reiese că recesiunea a lovit cel mai dur Spania, o economie care abia începuse să-și revină din criza financiară din 2008. De asemenea, această țară este una dintre cele mai afectate de pandemie. PIB-ul spaniol s-a contractat cu 18,5% în trimestrul doi, față de primul.
În 2019, veniturile din turism au contribuit cu 14% la economia Spaniei. Și alte state din zona euro cu economii slabe au înregistrat scăderi ale PIB dramatice: Portugalia s-a dus în jos cu aproape 14%, iar Italia cu 12,4%.
În același timp, în Europa de Est, în ritm trimestrial Polonia, cea mai mare economie a regiunii, s-a comprimat cu 8,9% împingând țara în prima ei recesiune din ultimele trei decenii, Cehia, cea mai matură și expusă puternic la comerțul internațional, cu 8,4%, Bulgaria, a cărei monedă este ancorată de euro, cu 9,8%, Slovacia, cel mai mare producător auto per capita din lume, cu 8,3%, Letonia cu 7,5%, iar Lituania cu 5,1%.
În România, declinul a fost de 12,3%, după o creștere de 0,3% în primul trimestru. Măsurile de lockdown aplicate mai din timp și mai stricte decât în vestul continentului au amortizat impactul și numărul victimelor pandemiei, cu state ca Spania suferind de contracții mai puternice.
Aceasta înseamnă că decalajul de avuție față de statele membre ale UE mai bogate se îngustează, remarcă Bloomberg. Apropierea de Occident la nivelul de trai este unul din obiectivele principale ale aderării statelor estice la Uniune. Mai mult, sunt semne că exporturile, de mult timp un motor de creștere pentru estul în proces de reindustrializare accelerat, și-au revenit la nivelurile de la începutul anului. „Această criză va fi un punct de cotitură în cursa Europei Centrale și de Est de a ajunge din urmă Vestul deoarece reveniri mai rapide vor ajuta la recuperarea diferențelor“, spune Zygimantas Mauricas, economist-șef al Luminor Bank din Lituania.
Diferența dintre est și vest s-ar putea să nu mai fie validă și putem spune că apare o altă diviziune, între nord și sud.
În Polonia, impactul pandemiei a fost mai slab decât s-au așteptat mulți analiști, dar mai puternic decât sperau guvernanții, unii dintre ei spunând în primăvară că economia s-ar putea să evite recesiunea și în această criză. Optimismul nu i-a părăsit pe oficiali nici acum.
„Datele macroeconomice recente: a treia cea mai mică scădere a PIB din UE, de 8,2%, un surplus comercial record și un curs de schimb valutar stabil, a doua cea mai scăzută rată a șomajului din UE, creșterea vânzărilor și producției justifică o creștere trimestrială a PIB de 4-5% în T3 și o situație financiară stabilă a companiilor“, a declarat vineri președintele Fondului de Dezvoltare Polonez Pawel Borys, citat de thefirstnews.com. Oficialul s-a referit, când a vorbit de creșterea PIB din trimestrul doi, la date anualizate și neajustate sezonier care nu au fost publicate de Eurostat. An la an, în lista biroului de statistică al Comisiei Europene scăderea economică a Poloniei a fost de 7,9% (tot a treia cea mai mică din UE).
În ceea ce privește beneficiile economice ale modului în care Suedia a abordat pandemia - baruri, școli, granițe deschise și doar recomandarea unor măsuri de distanțare socială - față de restricțiile de timp lockdown impuse în cele mai multe dintre economiile mari eurpene, este de remarcat că Suedia, deși a scăzut cu 8,6% în ritm trimestrial în T2, s-a descurcat mai bine decât majoritatea economiilor occidentale - Germania s-a comprimat cu 10,1%, Franța cu 13,8%, Austria cu 10,7%. Însă există și exemplul Finlandei, țară vecină cu Suedia, a cărei economie a scăzut cu doar 3,2%, după o contracție de 1,9% în trimestrul anterior. Finlanda se numără printre ecoonomiile în care guvernul a introdus restricții dure, ridicate doar progresiv și parțial până acum.
În ceea ce privește Germania, ministerul economiei apreciază că PIB-ul va avea o creștere puternică în trimestrul trei, dar și că economiei îi va trebui mult timp pentru a-și reveni complet. Multe vor depinde de cum evoluează pandemia în țară și în străinătate.
Suedia vs. Finlanda
În ceea ce privește beneficiile economice ale modului în care Suedia a abordat pandemia, este de remarcat că Suedia, deși a scăzut cu 8,6% în ritm trimestrial în T2, s-a descurcat mai bine decât majoritatea economiilor occidentale.
Însă există și exemplul Finlandei, țară vecină cu Suedia, a cărei economie a scăzut cu doar 3,2%, după o contracție de 1,9% în trimestrul anterior. Finlanda se numără printre economiile în care guvernul a introdus restricții dure, ridicate doar progresiv și parțial până acum.
0 comments :
Trimiteți un comentariu