Deși pandemia a făcut ca scena economică și de business din Europa și din alte părți să abunde de vești rele și de scenarii apocaliptice, există și cazuri în care dezastrul nu s-a ridicat la nivelul temerilor inițiale. Economia germană, turismul francez, paralizia Italiei, comerțul internațional și vânzările Ford sunt doar câteva.Economia germană, cea mai mare din Europa, rezistă mai bine de cât s-a crezut la început șocurilor provocate de pandemie în condițiile în care eforturile de stimulare a creșterii încep să-și facă efectul, scrie Bloomberg. Guvernul condus de cancelarul Angela Merkel estimează că PIB-ul se va micșora cu 5,8% anul acesta, contracție mai mică decât cea de 6,3% prevăzută în aprilie. Noua prognoză reprezintă totuși cea mai severă recesiune de după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial. Un aspect mai puțin plăcut este că anul viitor economia își va reveni mai lent, cu 4,4%. Estimarea inițială era o creștere de 5,2%. Astfel, PIB-ul nu va ajunge probabil la nivelurile anterioare crizei înainte de 2022, arată ministerul economiei.
„Am reușit să atenuăm impactul crizei“, a declarat ministrul economiei Peter Altmaier. „Privim la o revenire neașteptat de rapidă în formă de «V», iar ce a fost mai rău a trecut.“ În pofida recentului puseu al pandemiei de COVID-19, evoluția infectărilor este mai bună decât în alte părți, iar Germania poate evita un nou episod de lockdown la nivel național, a precizat politicianul. Cele mai recente date statistice arată că șomajul a scăzut în august, iar un indicator al activității fabricilor a atins cel mai ridicat nivel din ultimele 22 de luni. Ministrul de finanțe a asigurat încă de acum o săptămână că economia Germaniei este într-o formă mai bună decât s-a crezut în urmă cu o lună-două.
Și din Marea Britanie, a doua economie ca mărime a Europei, Banca Angliei a indicat la începutul lunii august că șocul provocat de pandemie va fi mai slab decât s-a temut, însă revenirea va fi mai lungă, iar criza a provocat pagube de durată la nivelul locurilor de muncă.
Din Suedia, o țară care a abordat pandemia mai relaxat decât majoritatea statelor europene, think-tank-ul Institutul Național pentru Cercetare Economică a evaluat recesiunea ca fiind mai puțin adâncă decât s-a așteptat: minus 4,8% anul acesta, în 2021 urmând o creștere de 3,4%. Astfel, criza economică suedeză va fi la fel de dură cum a fost cea provocată de colapsul financiar global din 2008-2009. Partea proastă este că „companiile vor continua să-și reducă personalul, iar rata șomajului va ajunge la 10% la iarnă.“ Estimările inițiale arătau o scădere a PIB-ului suedez de 5,4% anul acesta și o creștere de 3,5% în 2021.
De asemenea, guvernul danez se așteaptă la o recesiune mai lină după ce economia s-a dovedit surprinzător de rezistentă în fața pandemiei. Ministerul de finanțe a calculat că PIB-ul se va micșora cu 4,5% anul acesta. Estimarea anterioară prevedea o contracție de 5,3%.
Spre deosebire de Suedia, guvernul Danemarcei a aplicat măsuri stricte de lockdown, mai devreme chiar decât cele mai multe națiuni europene, însă cheltuielile consumatorilor n-au avut de suferit atât de mult pe cât s-a crezut la început, iar numărul falimentelor este mai redus decât s-a anticipat.
În Italia, ministrul economiei Roberto Gualtieri a declarat la începutul lunii trecute că economia, una dintre cele care pătimesc cel mai mult de pe urma pandemiei, s-a descurcat mai bine decât s-a crezut și a prezis o „revenire foarte puternică în trimestrul III“.
Prognoza oficială pentru anul aceste este o scadere de 8% a PIB, însă Gualtieri a precizat că aceasta va fi îmbunătățită.
Mai optimist în privința economiei este și guvernul rus, iar biroul de statistică al Canadei se așteaptă ca PIB-ul să fi urcat în iunie și iulie mai mult decât a estimat anterior. Economiștii se așteaptă la o creștere „mamut“ a activității economice în trimestrul trei, dublă față de cea americană „ rezultatul reacției mai rapide și mai hotărâte decât cea a SUA în fața pandemiei, notează Reuters.
În Franța, vești nesperat de bune au venit din turism. După ceea ce oficialii francezi au descris a fi un sezon turistic de primăvară „catastrofal“ a venit o surpriză plăcută: o scădere a numărului de turiști mai redusă decât estimările inițiale. Datele federației naționale a industriei de profil arată că doar 53% din rezidenții din Franța au plecat în vacanță în iulie și august, față de 71% în 2019, scrie Forbes. Însă 94% dintre cei care au călătorit s-au ales locații din Franța, impulsionând astfel turismul intern. Rezultatul este că unele teritorii au raportat un număr de turiști chiar mai mare decât anul trecut, în unele cazuri cu 10% sau mai mult.
O veste mult așteptată de toată lumea este că revenirea comerțului internațional din șocul cauzat de pandemie va fi mai rapidă decât cea de după recesiunea provocată de criza financiară din 2008, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială. Volumele de mărfuri livrate pe mare s-au reîntors deja la nivelurile la care au revenit abia după un an în criza anterioară. Această evoluție sugerează o revenire în formă de „V“, a explicat președintele institutului german, Gabriel Felbermayr. Comerțul a suferit „o cădere în abis, dar recuperează rapid. Situația actuală este semnificativ mai bună decât cea din urmă cu un deceniu“, a spus economistul. Pandemia a împins economia lumii în ceea ce ar putea fi cea mai adâncă recesiune de după Marea Depresiune economică. Relansarea inițială reflectă retragerea restricțiilor severe impuse pentru a preveni răspândirea coronavirului, iar mulți decidenți de politici au avertizat contra unui optimism prematur. Organizația Mondială a Comerțului a anunțat în urmă cu câteva săptămâni că proiecțiile pentru o revenire rapidă, în formă de „V“, în 2021 ar putea fi „exagerat de optimiste“. Însă alții, inclusiv Institutul Kiel, sunt mai încrezători. Recent, directorul general al Fondului Monetar Internațional Kristalina Georgieva a vorbit despre „o revigorare a comerțului“. Institutul Kiel a explicat că își intemeiază proiecțiile pe normalizarea traficului maritim din Americi, Asia și Europa.
Constructorul auto american Ford Motor, cu fabrici și în Europa, inclusiv România, a anunțat că rezultatele financiare din trimestrul doi nu sunt atât de sumbre pe cât s-a temut când a fost nevoit să-și închidă fabricile, iar cumpărătorii s-au adăpostit de pandemie acasă. Grupul a raportat un profit net de 1,12 miliarde de dolari, care ia în calcul un câștig excepțional de 3,5 miliarde de dolari rezultat din participația pe care o are la compania de vehicule autonome Argo AI. Altfel, fără acest câștig, rezultatul ar fi pierderi de 1,9 miliarde de dolari, sau 35 de cenți pe acțiune. Analiștii de pe Wall Street anticipau pierderi de 1,17 dolari pe acțiune, adică de trei ori mai mari.
0 comments :
Trimiteți un comentariu