Un nou val al pandemiei mătură Europa, iar germanii își fac din nou provizii hamsterști - cumpără în cantități neobișnuit de mari hârtie igienică și dezinfectanți. Sectorul privat a crescut în octombrie pentru a patra lună la rând, însă serviciile s-au contractat, semn că cea mai mare economie europeană funcționează în două viteze.În Franța, a doua economie ca mărime din zona euro, activitatea de afaceri a scăzut mai mult decât s-a anticipat, frânând revenirea din recesiunea cauzată de măsurile de lockdown. Din disperare, companiile au tăiat prețurile chiar dacă costurile au crescut. Rata de angajare s-a micșorat, la fel și încrederea.
Economia europeană este din nou în impas, iar Banca Centrală Europeană se vede în postura de salvator de urgență. Cei mai mulți economiști intervievați de Bloomberg apreciază că instituția va răspunde noilor provocări mărind stimulentele monetare până la sfârșitul anului. Strategii de la ING scriu că săptămâna viitoare banca centrală a zonei euro ar putea netezi drumul pentru a arunca pe piețe și mai mult stimul în decembrie „fără a da cărțile pe față“. Ei consideră că cel mai probabil BCE va suplimenta vechiul program de achiziții de obligațiuni din sectorul public (PSPP), adică de datorii emise de guvernele zonei euro și de agențiile și instituțiile europene. BCE mai are la îndemână un alt instrument de stimulare economică prin politica monetară, mai nou, Programul de Achiziții Urgente în Pandemie (PEPP), însă analiștii de la ING cred că este mai puțin probabil ca acesta să fie modificat. Alții spun că tocmai cu acest instrument, de 1.350 de miliarde de euro, BCE va merge înainte adăugându-i în decembrie 500 de miliarde de euro. Analiștii de la Nomura văd BCE acționând în martie 2021, adăugând 400 de miliarde de euro la PEPP. Până atunci, banca va grăbi achizițiile de active.
Cei mai mulți strategi consideră că la următoarea ședință de politică monetară, de joi, Consiliul Guvernator va menține dobânzile, preferând să evalueze pagubele cauzate economiei de pandemie. Câțiva se așteaptă ca președinta Christine Lagarde să semnaleze că BCE pregătește mai mult ajutor. Franțuzoaica, fost director general al FMI, a explicat zilele trecute că noul val de infectări cu SARS-CoV-2 a venit mai devreme decât au anticipat experții și reprezintă un risc clar pentru perspectivele economice. „A venit mai devreme și din acest punct de vedere ne-a surprins. Nu este deloc de bine“, a spus Lagarde săptămâna trecută. Al doilea val al pandemiei din Europa, așteptat de experți în noiembrie sau decembrie, lovește cu putere în special în Franța, iar restricțiile cu care răspund guvernele amplifică incertitudinile și erodează recuperarea, a precizat Lagarde într-un interviu pentru ziarul francez Le Monde. „De la accelerarea pe care am observat-o în vară, revenirea a fost neuniformă, incertă și incompletă și acum riscă să-și piardă din forță“, a afirmat ea. „Opțiunile din cutia noastră cu scule nu s-au epuizat. Dacă trebuie făcut mai mult, vom face mai mult.“
Din cauza revenirii în forță a pandemiei, experții apreciază că a crescut pericolul unei recesiuni duble. Pentru ING, creșterea acestui pericol este „evidentă“. Însă analiștii de acolo nu se grăbesc să estimeze o contracție semnificativă a economiei zonei euro în trimestrul patru. Aceasta deoarece activitatea sectorului manufacturier și-ar putea continua creșterea mulțumită cererii puternice din China. Cu toate acestea, spun experții de la ING, creșterea PIB de 3,1% în ritm trimestrial prognozată de BCE în septembrie pentru trimestrul patru „pare mult prea optimistă“. Deocamdată, nici BCE nu are motive să se grăbească. Până acum a cheltuit mai puțin de jumătate din banii alocați programului de urgență, iar proiecțiile economice actualizate nu vor fi disponibile mai devreme de decembrie. Acestea vor oferi o idee despre traiectoria economiilor în 2023 și vor ajuta BCE să calculeze de cât ajutor este nevoie.
Cel mai probabil, „BCE va confirma că este pregătită să relaxeze și mai mult politica, dar o decizie încă nu este necesară“, spune Kristian Toedtmann, economist la banca germană DekaBank. „În pregătirea ședinței din decembrie se va da mai multă atenție perspectivelor economice și proiectării unui pachet de măsuri adecvat.“ Injecțiile de cash ale BCE au ca scop ajutarea guvernelor zonei euro să se împrumute la costuri scăzute ținând jos yieldurile obligațiunilor. Guvernele au nevoie de mai multă finanțare de pe piețe, și cît mai ieftină, pentru a-și alimenta propriile programe de stimulate economică și de protejare a locurilor de muncă. Italia beneficiază din plin de eforturile BCE, reușind să se împrumute săptămâna trecută cu obligațiuni cu scadența la zece ani la unele dintre cele mai mici costuri din istorie.
În prezent, toate obligațiunile suverane germane se tranzacționează cu yielduri negative, ceea ce înseamnă în teorie că investitorii plătesc statul german pentru ca acesta să le ia banii. Lagarde a cerut de la statele zonei euro să ajute mai mult prin stimulente fiscale și mai puțin prin împrumuturi în condițiile în care efectele fricii cauzate de recesiune s-ar putea simți mult timp de acum încolo. „Norii negri se adună deasupra economiei zonei euro, iar BCE va trebui să conștientizeze acest lucru“, spune David Powell, economist la Bloomberg Economics. Randall Kroszner, fost guvernator al Rezervei Federale americane, a avertizat că lumea trebuie să se pregătească de un drum lung și greu, cu băncile centrale neputând să facă mai mult decât au făcut până acum. El a atenționat, cu privire la următoarea mișcare a BCE, că efectele suplimentării programelor de stimulare se vor diminua în timp, așa cum s-a întâmplat cu cele ale dobânzilor negative.
0 comments :
Trimiteți un comentariu