♦ Brandurile românești ar putea să se regăsească în număr tot mai mare pe rafturile magazinelor, alături de nume internaționale consacrate, și ar putea ieși mai mult la export, dacă ar exista parteneriate puternice între micii și marii jucători din industrie, dar și dacă ar primi susținerea statului în promovarea produselor pe piețele externe ♦ Acesta este mesajul pe care l-au transmis mai mulți antreprenori și directori de companii prezenți la videoconferința ZF Branduri românești.În același timp, tendința de a consuma produse locale, accentuată cu precădere în perioada de debut a pandemiei, a adus un suflu de optimism în rândul antreprenorilor români, care au găsit puterea de a se reinventa prin soluții care să le ofere o cât mai mare stabilitate în contextul actual.
„Anul trecut am încercat serios să ne extindem în Polonia, dar nu am reușit. Așa am luat decizia de a consolida businessul de aici. A fost o alegere foarte bună pentru că acum ne-ar fi fost greu să susținem afacerea din Polonia din toate punctele de vedere. Pandemia ne-a arătat că este momentul să ne ducem către cât mai multe direcții în România. Considerăm că anul acesta și în 2021 trebuie să fim cât mai stabili aici“, a spus Radu Savopol, cofondatorul lanțului de cafenele 5 to Go, prezent în cadrul videoconferinței ZF Branduri românești, organizată luni de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, Domeniile Averești, 5 to Go și Aqua Carpatica.
Din perspectiva lui Dragoș Militaru, managerul care conduce Kandia Dulce, cel mai mare producător de ciocolată de pe plan local, asocierea între producători reprezintă un element esențial în dezvoltarea unui brand și poate contribui semnificativ la creșterea vizibilității în piață.
„Asocierea este o cheie pentru dezoltarea unui brand. Avem și o datorie morală să colaborăm între noi, producătorii locali, să găsim soluții inteligente, să facem bani împreună și să ajutăm economia locală. Trebuie să investești și să integrezi foarte mult local. O dramă pe care o trăim acum este aceea că nu găsim furnizori locali de materii prime. Sub 10% din valoarea materiilor prime și a ambalajelor achiziționate vin din România. Facem eforturi să găsim cât mai multe materii prime aici, dar trebuie dezvoltată toată verticala industriei“.
Parteneriatele sunt extrem de importante și din perspectiva lui Marius Perșinaru, cel care a ocupat până la începutul acestui an funcția de director general al companiei din energie Schneider Electric România și Republica Moldova și care dezvoltă în parteneriat cu Gheorghe Moja, un asociat originar din comuna Bran, brandul de suc Măr de Bran, ale cărui baze au fost puse în 2011.
„Parteneriatele sunt mai mult decât importante mai ales pentru brandurile tinere. Mă refer și la parteneriatele pe verticală, cele care cuprind tot lanțul valoric, de la furnizori și până la distribuție, și la cele pe orizontală, între producători de același tip ca tine. Lupta cu marii producători este foarte serioasă și o firmă mică trebuie să se lupte foarte mult să intre în piață. Consumatorii caută branduri în care au încredere, iar lucrul acesta se construiește în timp și cu investiții“.
Mircea Turdean, CEO și acționar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, consideră că parteneriatele cu marii retaileri s-au reflectat mult în imaginea companiei pe care o conduce, dar și în valoarea cifrei de afaceri. Însă marea provocare rămâne exportul, segment în care statul ar trebui să se implice mai mult.
„La export facem tot ce putem ca brandul Gerovital să fie cunoscut, dar intervenția statului la acest lucru este zero. Ar trebui să existe parteneriate la nivelul Camerei de Comerț, investiții în promovare. Ambasadele ar trebui să ajute la creșterea vizibilității produselor românești pe piețele externe. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, categoric am putea să mergem la export de la 3-4% din producție cât suntem acum, la 50% în următorii 2-3 ani“.
Exportul reprezintă principala cale prin care o companie poate să crească foarte mult, acest lucru reprezentând și o măsură a performanței unui brand și a unei companii, potrivit Ruxandrei Hurezeanu, fondatoarea Ivatherm, companie care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.
„Vrem să ajungem să exportăm 90% din producție și 10% consum local. Așa este și cazul marilor companii. Piața locală, cel mai des, este foarte mică. Ca să crești trebuie să exporți. Pe de altă parte e o măsură a performanței unui brand și a unei companii. Momentan balanța nostră este de 30-40% export, și vom încheia anul cu o creștere de 34% în condițiile în care piața din România a crescut cu 14% pentru businessul nostru“.
Un alt domeniu în care există loc de creștere atât pe plan intern, dar mai ales pe plan extern este cel al vinurilor, România fiind cunoscută în acest moment mai mult ca exportator de materie primă.
„Vinul românesc are potențialul de a deveni un brand pentru consumatorul străin. Atâta timp cât există niște soiuri românești precum zgihara, busuioaca, cu un potențial enorm. Astăzi, România este cunoscută mai mult ca exportator de vin vrac, materie primă. Apetitul pentru vinul românesc pe piețele străine există, dar trebuie să începem să investim în brand“, spune Rareș Florea, country manager Domeniile Averești, din zona Moldovei, business deținut de Constantin Duluțe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români.
Radu Savopol, cofondator 5 to Go
►Anul trecut am încercat serios să ne extindem în Polonia, dar a fost dificil. Nu am reușit să facem lucrul acesta. În schimb, am făcut niște conexiuni foarte bune. Am găsit fabrici care pot să producă diverse lucruri pentru noi.
►Am luat decizia de a consolida pe piața locală. A fost o decizie foarte bună pentru că acum ne-ar fi fost greu să susținem businessul din Polonia din toate punctele de vedere. Nu este momentul să ne ducem către mai multe direcții. Considerăm că anul acesta și în 2021 trebuie să fim cât mai stabili pe plan local.
►Avem 190 de cafenele în România. Am reușit să deschidem în plină pandemie pentru că a fost o oportunitate. S-au închis businessuri, au apărut foarte multe spații la închiriat. Am reușit să finanțăm trasferul mai multor cafenele sub umbrela 5 to Go. Am pus accent pe dorința oamenilor de a veni pe zona antreprenorială. Oamenii își doresc să lucreze pentru ei, să plece din corporații și să știe că au un business al lor, cu tot ce înseamnă protecția unei francize.
►În următorii trei ani putem ajunge 400-500 de de unități 5 to Go. Suntem undeva la 35% acoperire în România.
►În cinci ani, vreau să dezvolt și alte branduri plecând de la 5 to Go. Cât despre acesta din urmă, îl văd ieșit cel puțin în trei țări din zona est-europeană. Perioada este destul de tulbure, dar îmi doresc să fie un brand îndrăgit care să fie dinamic, tot timpul să vină cu ceva nou.
Rareș Florea, country manager Domeniile Averești
► Începând din 2005, de când am preluat afacerea, am investit în defrișarea și replantarea viei. Avem 650 hectare la Huși și suntem în continuă extindere. Via este pregătită pentru recoltare atât manuală, cât și mecanizată. De câțiva ani recoltăm mecanizat.
►Consider că mai este loc de crame noi pe piață. Și acum apar crame noi. Este adevărat că sunt mici, cele de tip boutique, cu 10-30 de hectare. Când vorbim de cele mari, aici este o competiție mai ridicată.
►Anul acesta nivelul precipitațiilor a fost foarte redus. Partea bună a lucrurilor e că o să avem o calitate la vinuri foarte bună, dar o să avem o producție scăzută.
►De anul trecut am început să mergem mai mult în afara țării. Astăzi exportăm în 13 țări din Europa, cât și în SUA sau China. Ne axăm foarte mult pe partea de comunitate românească. Românii din afara țării sunt ambasadorii noștri.
►Vinul românesc are potențialul de a deveni un brand pentru consumatorul străin. Există niște soiuri românești, zgihara, busuioaca, cu un potențial enorm. Astăzi, România este cunoscută mai mult ca exportator de vin vrac, materie primă. Apetitul pentru vinul românesc pe piețele străine există, dar trebuie să începem să investim în brand.
►Sper ca în următorii cinci ani să ajungem cu Domeniile Averești să vindem în aproape 60 de țări din Europa, Asia și SUA. În momentul în care nu depinzi de o singură piață, și riscul este mult mai ponderat.
Rucsandra Hurezeanu, fondatoare Ivatherm
►Industria în care activez este o industrie destul de firavă, cu mai puțin de 10 jucători locali cu peste 1 mil. euro cifră de afaceri, adică foarte puțin. Nu există profesioniști, nu există unități de producție.
►Noi producem momentan în Franța. Dacă ar fi să produc local, lucru la care ne gândim de mai multă vreme, în primă fază aș aduce specialiști francezi care să formeze echipa locală așa încât să devenim competitivi. Ca să vinzi afară trebuie să fii competitiv cu marii lideri globali din domeniu.
►Vrem să ajungem să exportăm 90% din producție și doar 10% să fie consum local. Așa este și cazul marilor companii. Piața locală este cel mai des foarte mică. Ca să crești trebuie să exporți. Pe de altă parte, acest lucru reprezintă și e o măsură a performanței unui brand și a unei companii.
►Momentan balanța nostră este de 30-40% export. Vom încheia anul cu o creștere de 34% a businessului în condițiile în care piața din România a crescut cu 14%.
►Ne dorim să intrăm și în Europa de Est. Acum vindem pe piețele emergente. China probabil va fi cea mai mare piață a noastră, iar câștigul de acolo ne va ajuta să dezvoltăm un brand internațional și ne va permite să constuim o unitate locală de producție.
Monica Cadogan, fondatoare Vivre
►Cred foarte mult în asocierea de branduri. Ele consolidează lucrurile în mintea consumatorului. Asocierea nu știrbește din popularitatea unui brand, ci le poate face să crească împreună. În pandemie am extins modelul de business în formula de asociere tip marketplace unde alte branduri din aceeași industrie au acces la consumatorii de pe site-urile noastre.
►Brandul este fundamental. În online contează să poți reține atenția consumatorului. Este important să se investească continuu în branding. Brandul poate și trebuie să explice ce faci tu. El este echivalent cu experiența consumatorului care intră în contact cu tot ecosistemul tău. Este un proces complex, care reflectă personalitatea organizației, modul cum oamenii care o compun înțeleg strategia.
►2020 ne-a forțat să ne focusăm mai puternic pe companie, pe ceea ce facem. Orice trebuie să facem e mai bine să pornească din interior, pentru că acolo este know how-ul, la consumatori și la colegii noștri, cei care fac toată activitatea, cei care compun brandul și toată filosofia businessului.
Marius Perșinaru, fondator Măr de Bran și consultant pentru afaceri românești
►Parteneriatele sunt mai mult decât importante mai ales pentru brandurile tinere. Mă refer și la parteneriatele pe verticală - cele pe întregul lanț valoric, de la furnizori și până la distribuție, și la cele pe orizontală, între producători de același tip.
►Încercăm să promovăm pe piață un brand care se bazează pe istoria locală, dar vrem să facem acest lucru printr-un mod foarte actual. Am avut norocul să găsim de la început un parteneriat important care ne-a ajutat să intrăm puternic în piață, după care am început să creștem organic.
►Consumatorul alege încrederea într-un brand, lucru dictat foarte mult de promovarea pe canalele de publicitate. Noi vindem cam 80% din toată producția de suc de mere în Capitală. Partenerul care ne-a ajutat să facem distribuție este preponderent în București.
►Pandemia m-a învățat că din când în când trebuie să te oprești, să te dai un pic înapoi, și să îți reevaluezi businessul, chiar dacă asta înseamnă să-l refaci, să-l restructurezi, să-l așezi pe alte baze. Este interesantă adaptabilitatea. În momentul în care cultura organizațională te sprijină să fii agil, ai șanse mult mai mari să te redresezi la noile condiții de piață.
Șerban Radu, cofondator Cărturești
►Un brand puternic ia in calcul două aspecte: să facă ceva bine, iar consumatorul să ia act de acest lucru. Publicul este din ce în ce mai solicitant din toate punctele de vedere. Este o așteptare normală, este direcția în care merge lumea.
►Noi am pornit de la ce ne plăcea să facem și ne-am gândit ce ne-ar plăcea să facem pentru comunitate. Așa ajungem la ideea de parteneriate. O provocare este parteneriatul cu Mega Image unde avem un stand de carte, dar care nu oferă toată experiența Cărturești. Există doar o selecție de produse, este o chestiune de conveniență. Cred că ce facem noi ar trebui să fie parte din dieta zilnică - film, carte, muzică. Dacă te gândești că ce mânănci te face să funcționezi bine fizic, atunci ce citești, ce asculți, face parte din dieta culturală, emoțională.
►2020 ne-a dus la introspecție. În momentul în care formele variaza la exterior te duci către esență și redefinești formele. Interesant a fost că dacă noi am ajuns repede la o viziune, restul ecosistemului s-a mișcat mai greu, lucru care m-a învățat să am un pic mai multă răbdare cu restul de participanți.
Dragoș Militaru, director general Kandia Dulce
►Trebuie să investești și să integrezi foarte mult local. O dramă pe care o trăim este aceea că nu găsim furnizori locali de materii prime. Acum, sub 10% din valoarea materiilor prime și a ambalajelor achiziționate vin din România. Facem eforturi să găsim cât mai multe materii prime aici, dar trebuie dezvoltată toată verticala industriei. A existat o bună tradiție pe industria de dulciuri și ea poate fi reconstruită.
►Există potențial pentru dublarea producției de alimente. Noi avem toată disponibilitatea să ne extindem, să cumpărăm teren pentru o nouă unitate de producție, să cumpărăm linii noi. Reorientarea către produsele românești ne este favorabilă și trebuie să profităm de moment.
►Asocierea este o cheie pentru dezoltarea unui brand. Avem și o datorie morală să colaborăm între noi, producătorii locali, să găsim soluții inteligente să facem bani împreună și să ajutăm economia locală.
►În perioada de pandemie am reorientat bugetele de marketing către marketing digital. Am mizat pe emoție. Am promovat unitatea românilor din toate colțurile lumii printr-un ambalaj cu reprezentări din țările respective.
Mircea Turdean, CEO și acționar al Farmec Cluj
►2020 ne-a învățat să ne adaptăm. La începutul iernii ne-am dat seama că toată piața de cosmetice va înregistra o scădere, lucru care s-a întâmplat. Atunci ne-am reorientat către o altă linie de business, cea de dezinfectanți.
►Ne-a ajutat faptul că suntem o companie relativ mică față de multinaționale, foarte dinamică, atentă la piață și care ia toate deciziliile în funcție de evoluția pieței. În momentul în care apare o situație de criză, toate strategiile companiei se pliază după situația la zi și începem să lucrăm la strategii noi pentru a putea să supraviețuim. Cheia este că în orice criză trebuie să găsim soluții pentru a ne adapta.
►Avem în dezvoltare parteneriate cu marii retaileri, nu numai relații comerciale, și acest lucru se vede foarte bine în imaginea companiei și pe creșterile în cifra de afaceri. În viitorii cinci ani aș vrea să văd un parteneriat mult mai serios cu statul.
►Pe plan local suntem puternici. La export facem tot ce putem ca brandul Gerovital să fie cunoscut, dar intervenția statului la acest lucru este zero. Ar trebui să existe parteneriate la nivelul Camerei de Comerț, investiții în promovare. Ambasadele ar trebui să ajute la creșterea vizibilității produselor românești pe piețele externe. Dacă acest lucru s-ar întâmpla categoric am putea să mergem la export de la 3-4% din producție cât suntem acum, la 50% în următorii 2-3 ani.
cristina.bellu@zf.ro
0 comments :
Trimiteți un comentariu