♦ Fâșia Gaza este una dintre cele mai dens populate regiuni din lume, dar și una dintre cele mai sărăcite ♦ Veniturile celor care muncesc cu ziua s-au prăbușit cu aproape 90% de când coronavirusul a pătruns în regiune ♦ Șomerii și tinerii nu au unde să meargă în altă parte pentru a-și căuta de lucru deoarece populația de circa 2 milioane de locuitori este sub o blocadă israeliană din 2007 ♦ De aproape două decenii Israelul are surplus de cont curent, creat mai ales de exporturi din domenii cu creștere rapidă precum tehnologia informațiilor, componente high-tech și produse farmaceutice.Ultimele erupții de violență în Gaza au creat spectrul unui nou război între Israel și palestinieni și au atras, din nou, atenția comunității internaționale asupra fâșiei înguste de pământ în care trăiesc izolați de restul lumii aproape 2 milioane de oameni.
Fâșia Gaza este una dintre cele mai dens populate regiuni din lume, dar și una dintre cele mai sărăcite. Noul conflict aduce față în față forțe complet inegale, una cu o economie la pământ și paralizată, și cealaltă care iese victorioasă din pandemie și are acces aproape nelimitat la finanțare.
În 2018, unul din liderii Hamas, organizația politică și militară care și-a impus controlul în Fâșia Gaza, s-a lăudat că grupul său nu doar că și-a refăcut arsenalul de rachete epuizat în timpul războiului de 50 de zile din 2014 cu Israelul, ci și că are mult mai multe la dispoziție. Ceea ce s-a tras în 50 de zile „va fi tras în doar cinci minute“ în cazul oricărei ofensive israeliene, a spus el.
În actualul conflict, până și conducătorii militari israelieni au fost surprinși de numărul mare de rachete lansate din Fâșia Gaza și de raza mare de acțiune și de precizia unora. Specialiștii apreciază că pe lângă rachete de fabricație proprie, Hamas folosește și arsenal de proveniență iraniană și rusească. Dacă nu cumva materialele militare și rachetele au fost primite, toate acestea au un cost enorm pentru un guvern palestinian al cărui buget este bazat în principal pe contribuții de la țări și organizații străine. În plus, economia din Gaza, împovărată de un aparat administrativ supradimensionat și dependentă de întreprinzătorii mici, suferă enorm pe perioada pandemiei. Veniturilor celor care muncesc cu ziua s-au prăbușit cu aproape 90% de când coronavirusul a pătruns în regiune, iar zeci de mii de persoane și-au pierdut locurile de muncă. Șomerii și tinerii nu au unde să meargă în altă parte pentru a-și căuta de lucru deoarece populația de circa 2 milioane de locuitori este sub o blocadă israeliană din 2007. Iar de sub blocadă este foarte greu de ieșit.
Gaza, înghesuită între Israel și Egipt, are o lungime de doar 40 km și o lățime de numai 10 km și este mărginită pe una din laturi de mare. Teritoriul a făcut parte din Mandatul Palestinian britanic înainte de războiul din 1948 care a dus la crearea Israelului, când a ajuns sub controlul Egiptului, explică AP. Un mare număr de palestinieni care au fugit sau au fost izgoniți din ceea ce este astăzi Israelul au ajuns în Gaza. Refugiații de atunci și descendenții lor reprezintă mai mult de jumătate din populația din Gaza. Israel a capturat Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est în războiul din 1967. Palestinienii vor ca aceste trei teritorii să formeze viitorul lor stat și între timp au pornit mai multe revolte - intifada - contra ocupației israeliene. Prima a avut loc în 1987, anul înființării Hamas, și a început în Gaza.
În anii 1990, în cadrul eforturilor de pace internaționale, a fost înființată Autoritatea Palestiniană pentru a administra o parte din teritorii. Gaza și părți din Cisiordania au câștigat o autonomie limitată. Israel și-a retras trupele și coloniștii din Gaza în 2005, după o a doua revoltă, mai violentă. În anul următor, Hamas a câștigat detașat alegerile palestiniene, ceea ce a dus la izbucnirea unei lupte pentru putere cu partidul Fatah al președintelui palestinian Mahmoud Abbas.
În urma războiului intern, Hamas a rămas cu controlul Fâșiei Gaza, unde a suprimat orice rezistență contra conducerii ei. Israel și Egipt au impus asupra Fâșiei o blocadă aproape totală după ce Hamas a venit la putere, în parte pentru a împiedica organizația să importe arme.
Unii analiști văd în blocadă o formă de pedeapsă colectivă. Restricțiile, criza politică și guvernarea proastă au devastat economia. Rata șomajului a ajuns ca în mod normal să atingă 50%, cu cote mult mai mari în pandemie, penele de curent sunt frecvente, iar apa de la robinet este puternic poluată. Palestinienii se confruntă cu restricții de circulație severe, cei mai mulți neputând să plece pentru a lucra, studia sau vizita familia. Hamas și Israel s-au înfruntat în trei războaie și mai multe bătălii mai mici. Cel mai distrugător a fost cel din 2014, care a durat 50 de zile și în care au murit 2.200 de palestinieni și 73 de persoane pe teritoriul Israelului.
Cele mai multe dintre rachetele lansate acum din Gaza asupra Israelului (90%, după unele estimări) sunt interceptate de sistemul de apărare israelian - Domul de Fier. Unele cad chiar în Gaza. Însă Israelul mai are un sistem de apărare: forța economică, scrie Reuters. De aproape două decenii țara are surplus de cont curent, creat mai ales de exporturi din domenii cu creștere rapidă precum tehnologia informațiilor, componente high-tech și produse farmaceutice. Rezistența acestor sectoare a făcut ca economia să se contracte cu doar 2,6% anul trecut, la jumătate față de media din OCDE. Succesul campaniei de vaccinare, în care 60% din populație a fost imunizată, ar trebui să ajute PIB-ul să urce cu 5% anul acesta, arată estimările S&P.; De asemenea, economia are imunitate și la efectele secundare ale planurilor de reconstrucție. Capital Economics a calculat că datoria ar putea crește de la 60% din PIB în 2019 la 75% din PIB anul acesta. Însă aproape 85% din datoria guvernamentală este denominată în monedă locală și deținută de bănci și investitori instituționali din Israel. Costurile de împrumut de pe piețele de obligațiuni sunt asemănătoare cu cele ale economiilor mari. Iar banca națională are un program de achiziții de active și credibilitate. Principala ei problemă de anul acesta a fost să prevină aprecierea excesivă a shekelului. Dacă actualul conflict durează mai puțin de o lună, revenirea economică va continua neabătută.
0 comments :
Trimiteți un comentariu