Cu o criză atipică și impredictibilă și cu creșteri de prețuri care fac surprize, cele mai puternice bănci centrale ale lumii preferă să stea și să aștepte, oferind în schimb ghidaje mai simple despre deciziile de politică monetară, adică despre posibilitatea de a majora dobânzile și retrage stimulentele de creditare. Noul mod de a comunica nu face mai clar când anume se vor scumpi creditele în, spre exemplu, zona euro și SUA. Însă băncile centrale din lumea emergentă, unde inflația este mai puternică și riscul de supraîncălzire economică mai mare, nu riscă și acționează deja de câteva luni.În Uniunea Europeană, băncile naționale ale Ungariei și Cehiei au spart gheața, iar analiști cred că ciclul de majorări de dobânzi este abia la început. Ungaria ar urma să mai facă un pas în sus săptămâna viitoare. Mai la est, Banca Rusiei se luptă cu inflația folosind creșteri de dobânzi care amintesc de manevrele făcute în criza rublei din 2014.
O mare parte din strategiile băncilor centrale din lumea emergentă depind de ce fac băncile centrale din lumea dezvoltată, din țările care controlează euro și dolarul. La cea mai recentă ședință de politică monetară, Banca Centrală Europeană a indicat că intenționează să țină dobânzile jos, la cele mai scăzute niveluri din istorie, mai mult timp decât a prevăzut inițial - chiar mult mai mult, spun economiștii citați de MarketWatch. Aceasta înseamnă că banca centrală a zonei euro este convinsă că actualul val de inflație este doar trecător și că este nevoie de o politică monetară laxă pentru a energiza inflația, pe care o consideră totuși slabă, notează Reuters.
BCE vede inflația din zona euro la doar 1,5% la finalul anului 2023. Aceasta deși în Germania, cea mai mare economie din UE, sunt așteptate creșteri de prețuri demne de statele emergente. Atitudinea prudentă ar putea avea de-a face și cu faptul că pentru BCE varianta Delta a coronavirusului care provoacă COVID-19 reprezintă un pericol pentru recuperarea economică. Instituția și-a ridicat recent ținta de inflația de la puțin sub 2% la 2%, ceea ce înseamnă că va permite creșteri mai rapide de prețuri.
În prezent, dobânda cheie a BCE este de -0,5%. „Majorările de dobânzi nu vor fi probabil pe agendă până în a doua jumătate a acestui deceniu“, spune Gurpreet Gill, strateg Goldman Sachs Asset Management. Prin urmare, analiștii se așteaptă ca BCE să păstreze politica monetară laxă, ceea ce creează presiuni de depreciere asupra euro.
Euro mai slab înseamnă prețuri mai mici pentru exporturile zonei euro pe piețele internaționale. Aceasta dacă dolarul nu se depreciază și el. Iar acest lucru s-a întâmplat săptămâna trecută, după ce investitorii au aflat că numărul cererilor de ajutor de șomaj a crescut neașteptat în SUA.
Poziția BCE contrastează cu cea a Rezervei Federale americane, care este văzută ca îndreptându-se spre retragerea stimului monetar deoarece inflația accelerează, iar creșterea economică se apropie de nivelul care arată supraîncălzire. Și în SUA, atât Fed, cât și guvernul consideră că valul de inflație este trecător.
Unii economiști, cum este Alan Blinder, fost vicepreședinte al Fed, cere ca instituția să înceapă înăsprirea politicii monetare imediat. Pentru Blinder, „trecător poate însemna mai degrabă cinci, șase, opt luni decât una, două luni“. O durată atât de mare înseamnă că scumpirile dintr-o parte se vor extinde și în alte părți. Unii analiști prevăd cel puțin două majorări de dobânzi în SUA până la sfârșitul anului 2023. În lumea emergentă, băncile centrale din Brazilia și Rusia au mărit deja dobânzile de trei ori anul acesta.
China și-a înăsprit politica până luna aceasta. Iar valul pare că este abia la început, scrie Bloomberg.
Strategii de la JPMorgan au calculat că este probabil ca 18 cele mai mari piețe emergente să efectueze în următoarele 12 luni 73 de creșteri de dobânzi standard, adică de 25 de puncte de bază. Ungaria și Cehia sunt fruntașe la acest capitol în Europa de Est, băncile centrale din ambele state efectuând majorări în iunie, la o zi depărtare una de alta. Ungaria a fost prima. JPMorgan vede Cehia majorând dobânzile din nou în septembrie și noiembrie și, poate, ca o surpriză, în august.
Ungaria este așteptată să repete creșterea de 30 de puncte de bază săptămâna viitoare și să mai adauge câte 15 puncte de bază în septembrie și decembrie. Polonia, însă, va aștepta. Economia poloneză este cea mai mare din regiune.
0 comments :
Trimiteți un comentariu