Ungaria vrea o rută feroviară Budapesta-Varșovia pe care trenurile să o străbată în 5 ore. O călătorie București-Timișoara durează 10 ore

De la Budapesta la Bratislava sau Viena în 2 ore cu trenul? Ar fi „cel mai mare proiect feroviar din viața noastră“, a exclamat secretarul de stat maghiar Laszlo Mosoczi. Astfel de călătorii ar fi posibile peste 10 ani, prin realizarea unui  proiect la care colaborează Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, adică statele din Grupul Vișegrad și Austria.

Pe scurt, acesta presupune legarea capitalelor acestor țări prin rute feroviare de mare viteză. Dacă planurile devin realitate, trenul ar face de la Budapesta la Praga 3 ore și jumătate, iar din capitala ungară la Varșovia 5 ore și jumătate. În prezent, aceste capitale nu sunt nici pe departe izolate. Budapesta și Viena sunt noduri feroviare importante în regiune, iar din Cracovia, oraș mare din Polonia, spre Praga, o rută de 400 de kilometri, pleacă zilnic peste 10 trenuri, care fac în medie 7-8 ore.

Belgradul este legat de Bar, oraș-stațiune din Muntenegru, de o linie directă - una dintre cele mai frumoase călătorii cu trenul din Balcani -, unde garniturile au atașate și vagoane pentru transportul automobilelor. Spre comparație, o călătorie de la București la Budapesta durează 16 ore, iar pentru  București-Sofia este nevoie de 9 ore. Spre Belgrad din capitala României nici măcar nu se poate pune problema unui drum cu trenul. București-Timișoara, o rută de 530 de kilometri, este făcută în 10 ore, dacă trenul nu are întârzieri. Bucureștiul în special și România în general sunt izolate feroviar de statele vecine.

Până nu demult, cele mai multe dintre capitalele vest-europene erau legate feroviar, mai ales prin trenuri de noapte, care ajungeau inclusiv la Varșovia sau Moscova. Însă aceste rute n-au rezistat concurenței sălbatice din transportul aerian, unde lupta pentru cotă de piață a dus la prețuri incredibil de mici.

Trenurile de noapte aveau multe avantaje în același timp: nu existau timpii de așteptare ca la aeroport, existau diferite grade de confort, în funcție de preț, iar trenul ajungea chiar în orașul-des­tin­ație, nemaifiind nevoie, ca în cazul aero­por­turilor, de încă un drum cu autobuzul sau metroul. În zilele noastre, când se pune problema reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, trenurile de noapte și călătoriile cu trenul în general au revenit în actualitate.

Trenul poluează mai puțin decât avionul, iar o mare parte din rute sunt electrificate. Dacă trenurile care vor lega capitalele statelor din Grupul de la Vișegrad vor fi de noapte, nu este clar. Planul vizează în primul rând conectarea orașelor, acolo unde este cazul, la rețeaua feroviară de mare viteză din Europa.

Secretarul de stat maghiar Mosoczi a in­sistat că proiectul va garanta un viitor suste­na­bil pentru căile ferate ungare, scrie Hungary Today. Ungaria a cheltuit peste 5,6 miliarde de euro pe dezvoltarea căilor ferate în ultimii 15 ani. Iar guvernul ar putea investi „de câteva ori mai mult decât atât“ în viitor pentru îmbu­nă­tă­țitea competitivității sistemului, a spus Mosoczi.

Guvernul său, considerat unul populist, se pregătește de alegeri. El a făcut aceste afirmații cu prilejul unor discuții despre construirea rutei Budapesta-Varșovia. Proiectul va fi finanțat, însă, în mare parte nu cu bani de la guvern ci cu fonduri de la Uniunea Europeană. Problema este că atât guvernul de la Budapesta, cât și cel de la

Varșovia sunt acuzate că nu respectă statul de drept și din această cauză riscă sancțiuni din partea instituțiilor UE.

Accesul la fondurile europene le-ar putea fi restrâns dacă partidele de guvernare reușesc să păstreze puterea după alegeri și nu-și schimbă politicile.

Proiectele prevăd că pe rutele avute în vedere trenurile vor circula cu viteze de 250-300km/h, poate chiar mai mult. Ministerul ungar al inovației apreciază că investițiile uriașe, de aproape 2,8 miliarde euro, sunt justificate deoarece vor reduce traficul rutier și aerian, vor proteja mediul și vor încuraja turismul.

Zona lacului Balaton va avea de câștigat. Pe aceste linii vor putea circula și trenurile intercity interne. Calculele preliminare arată că noua rețea va permite transportul a circa 20 de milioane de oameni pe an. Deocamdată n-au fost stabilite traseele, dar în partea ungară acestea vor acoperi unele dintre cele mai aglomerate drumuri. Ungaria este prima dintre țările implicate care și-a terminat partea sa de studii de fezabilitate.

Proiectul este privit mai ales ca o linie directă între Budapesta și Varșovia cu ramuri spre Praga, Bratislava și Viena. Țările V4 sunt considerate oile negre ale UE datorită deselor poziții contrare la adresa politicilor comune europene. Guvernul de la Budapesta este implicat serios în alt proiect feroviar, Budapesta-Belgrad, care are de data aceasta și implicații geopolitice. Linia, deja existentă dar care este în curs de modernizare pentru a permite transportul de marfă și călători cu viteze mai mari, este dorită de China.

Ruta ar facilita transportul de mărfuri chineze spre piața europeană dinspre capul de pod european pe care China și l-a asigurat cumpărând portul grecesc Pireu. Lucrările de construcție au revenit unor companii chineze, care folosesc muncitori chinezi.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Bogdan Cojocaru