Cazul fraudei bancare de 85 mil. euro: supraevaluarea garanțiilor plasează sistemul bancar pe un butoi cu pulbere

Investigațiile procurorilor scot la lumină cauzele mai puțin vizibile, dar poate la fel de importante ca problemele financiare generate de criză, ale exploziei din ultimii trei ani a creditelor neperformante - rețelele de fraudare a băncilor formate din oameni de afaceri, bancheri, notari și evaluatori care au reușit să obțină ilegal credite de zeci de milioane de euro.

Fraudele bancare derulate prin intermediul unor rețele bine organizate au jucat un rol important în creșterea ratei creditelor neperfor­man­te spre 20% și pierderile de 350 mi­lioane de euro înregistrate de sistemul bancar în criză, indică două anchete ale procurorilor DIICOT apărute la un interval de numai o lună una de cealaltă.

Ultima investigație a scos la iveală pe lângă problema documentelor false și pe cea a supraevaluării garanțiilor și care s-ar putea dovedi un adevărat butoi cu pulbere pentru sistemul ban­car. Judecătorii au emis la sfâr­șitul săptămânii trecute manda­te de arestare preventivă a unui evalua­tor și a mai multor notari. Un alt evaluator cercetat în acest caz are interdicție de a părăsi țara.

Valoarea garanțiilor aflate în portofoliul băncilor se ridică la echivalentul a 60 miliarde de lei (13 mld. euro) doar pe segmentul creditelor acordate persoanelor fizice și reprezintă 80% din soldul total al împrumuturilor, po­tri­vit datelor BNR. La acestea se adau­gă garanții imobiliare evaluate la peste 90 miliarde de lei (20 mld. euro) afe­rente creditelor corporate.

Evaluatorii spun însă că situațiile în care bunurile ipotecate au fost supraevaluate sunt cel mai probabil cazuri izolate și că băncile se află într-o poziție confortabilă din punctul de vedere al garanțiilor deținute.

"Având în vedere ce se întâmplă în piața imo­bi­liară în ultimii trei - pa­tru ani, eu mă în­do­iesc că un evalua­tor ar putea să con­si­dere un bun la o va­loare mult pes­te prețul pie­ței. Eva­lua­torii care lu­crea­ză cu băncile sunt foarte prudenți în această perioadă, având în vedere că piața este blocată. Eu per­so­nal nu am auzit de niciun eva­luator care să fie cercetat de pro­curori într-un astfel de caz", afirmă Filip Stoica, membru în consiliul direc­tor al Uniunii Naționale a Evalua­to­ri­lor Autorizați din România (ANEVAR).

Lanțul acordării unui credit ipo­tecar cuprinde pe lângă client și ban­că și un evaluator agreat de instituția de credit care are sarcina de a stabili valoarea garanției, dar și un notar care are în competență autenti­ficarea con­tractelor de ipotecă asupra bunu­rilor aduse în garanție.

Băncile ar avea o problemă serioasă dacă o parte semnificativă din bunurile ipotecare ar fi supraevaluate pentru că în cazul unui default practic nu ar avea de unde să își recupereze banii.

Evaluarea corectă a garanțiilor este cu atât mai importantă cu cât băncile au ajuns să se confrunte cu un volum semnificativ de credite neperformante și au recuperat mii de case, aparta­men­te, spații comerciale sau de birouri pe care încearcă să le vândă pentru a-și recupera banii.

Rata creditelor neperformante de­pășea 17% la finalul lunii septem­brie, de trei ori peste nivelul din 2009, în timp ce volumul total al creditelor afectate de întârzieri la plată depășește 6 miliarde de euro. Explozia creditelor neperformante a adus pierderi de 1,5 miliarde de lei (350 mil. euro) siste­mului bancar în ultimii doi ani și jumă­tate, în condițiile în care bancherii au fost nevoiți să pună deoparte sume consis­tente pentru a acoperi ratele neplătite de clienți.

Criza a fost prezentată până acum de bancheri ca fiind singura sursă a acestor pierderi, dar cele două in­ves­tigații anunțate de procurorii DIICOT la un interval de numai o lună una după cealaltă indică și alte surse. Procurorii estimează la 107 milioane de euro prejudiciile aduse băncilor de cele două rețele de fraudatori, ceea ce în­seamnă 0,2% din volumul total al cre­ditelor acordate de bănci populației și companiilor.

Lansarea celor două inves­tigații într-un interval de numai o lună a zdruncinat imaginea breslei bancare, având în vedere că printre cei investi­gați se numără nu doar simpli funcțio­nari bancari, ci și oameni de la vârful instituțiilor de credit.

Cel mai înalt oficial bancar adus săptămâna trecută în fața procurorilor este Lucian Cojocaru, în prezent vicepreședinte al Volksbank. Până acum doi ani el a fost director co­mer­cial pe rețeaua BRD. Numele ambelor bănci a fost vehiculat în această anchetă, alături de cel al unei instituții de credit de talie mai mică - ATE Bank.

"Cred că cel mai important efect este la nivelul credibilității, într-un context în care oamenii au tot mai puțină încredere în multe instituții. Se dezvoltă sentimente de dezamăgire și cinism legate de corectitudinea sistemului. Este foarte rău, foarte periculos. Sistemul bancar este foarte expus, întotdeauna. Aici sunt «gulerele albe», care întotdeaua au fost pri­vilegiate și bine plătite. Probabil sunt foarte invidiați de mulți. Acum apar sen­timente de ne­mulțumire, de injustiție, de răzbunare", co­mentează analistul fi­nanciar Aure­lian Dochia.

Dochia spune că este surprinzător că au apărut oa­meni chiar din interior care au fraudat sistemul ban­car, în condi­ți­ile în care bancherii nu au dus-o mai rău în criză. El apreciază totuși că pe­rioada de criză a facilitat apariția frau­delor, în condițiile în care creditele ne­perfor­man­te au crescut și cei care au parti­ci­pat la astfel de sche­me au mers pro­babil pe prin­cipiul "unde merge mia (de credite neper­formante - n. r.) merge și suta".

Bancherii care s-au lăsat atrași în astfel de scheme aveau practic de câștigat de două ori, în condițiile în care erau bonificați inclusiv de angajator pentru vânzările de credite, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Situația este și mai dificilă pentru bănci, în condițiile în care garanțiile s-ar putea dovedi măsluite, ceea ce în­seam­nă că instituțiile de credit ar recu­pera doar o parte din prejudiciu chiar și în situația în care ar reuși să vândă bunurile ipotecate.

O altă problemă cu garanțiile imobiliare aduse de clienți pentru creditele acordate înainte de criză este legată de deprecierea valorii acestora din ultimii ani.

"Dacă ne uităm la evo­luția în timp a pieței, s-a demonstrat că bunurile imobiliare nu își pierd valoarea, chiar dacă există perioade de scădere. Faptul că bunurile imobiliare sunt limitate le face să își păstreze valoarea și cred că pe termen lung băncile stau foarte bine, având în vedere garanțiile pe care le dețin", susține Filip Stoica.

Totuși, el afirmă că probleme apar atunci când un debitor devine in­solvabil și nu mai poate plăti cre­ditul, iar banca este nevoită să valorifice garanțiile într-un moment în care piața imobiliară este blocată și prețurile sunt foarte jos.

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Ciprian Botea