Dragnea trebuie să producă o nouă formă a legii descentralizării. 14.000 de angajați și 600 mil. lei au fost purtați degeaba prin acte

Legea descentralizării, un proiect amplu discutat anul trecut și pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în noiembrie, a fost dat peste cap de o decizie a Curții Consti­tuționale, care a decis că proiectul de lege este neconstituțional. Această lege ar fi afectat 14.000 de angajați care urmau să fie  transferați de la ministere la autoritățile locale. În bani, proiectul ar fi însemnat și transferul a 600 de milioane de lei de la central la local.

CC a decis neconstituționalitatea Legii descen­tralizării în principal în raport cu competențele descentralizate și bunurile transferate autorităților locale, judecătorii CC constatând inadvertențe în ceea ce privește competențele transferate, dar și statutul juridic al bunurilor.

Surse din cadrul Curții Constituționale au explicat că principalele probleme constatate în cazul Legii descentralizării au privit compe­tențele reglementate și transferate autorităților locale, precum și regimul juridic al bunurilor.

Potrivit acestora, descentralizarea privește trei aspecte, respectiv competențe, bunuri și bani transferate autorităților locale.

În cazul competențelor, judecătorii CC au constatat că acestea au fost menținute în unele cazuri și la nivel central și la nivel local, fiind o suprapunere de competențe, iar în alte cazuri măsurile au generat mai degrabă centralizarea acestora. De asemenea, în cazul bunurilor s-a constatat faptul că acestea nu au un statut juridic clar, întrucât legea reglementează transferul bunurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a autorităților locale, respectiv din cea privată a statului în cea privată a autorităților locale.

În schimb, prevederile legii nu sunt corelate cu cele din anexele cu descrierea bunurilor care fac obiectul descentralizării.

„La bunuri, la proprietate, nu se știe dintre acele anexe care sunt bunuri proprietate publică. La fiecare domeniu descentralizat aveau două chestiuni, bunurile proprietate publică a statului trec în proprietatea publică a UAT, și al doilea care e invariabil în aceeași logică bunurile din proprietate privată a statului în proprietate privată a autorității. Ambele trimiteau la o anexă în care se dau doar bunuri publice. Niciuna din anexe nu are bunuri proprietate privată. Nu se știe după anexă care e proprietate publică și care privată. La cele publice nu știm dacă sunt publice prin declarația legii sau pe altă procedură. În plus, bunurile nu sunt individualizate decât prin nu­măr de inventar, care nu atestă apartenența nici statutul juridic. Dreptul de proprietate îl atestă înscrierea în cartea funciară“, au expli­cat sursele citate. Jude­cătorii au constatat că sin­gurul caz în care se face refe­rire la datele de carte funciară a imobilelor este cel al pla­jelor. În cazul plajelor, ju­de­cătorii CC au cons­tatat faptul că prin lege se regle­mentează admi­nistrarea plajelor de auto­ritatea locală, însă prin efectul anexelor se ajun­ge la transferul de proprietate. Judecătorii CC au constatat faptul că pro­ce­dura de adop­tare a Legii descentralizării prin angaja­rea răs­punderii a fost una consti­tuțională, respingând astfel criticile parlamentarilor PDL.

Ce prevede proiectul Legii descentralizării

Aplicarea legii descentralizării înseamnă trecerea unor fonduri de  600 de milioane de lei și a 14.000 de angajați din structurile administrației centrale în cele județene. Proiectul descentralizării administrative și financiare presupune transferul de bani, „competențe“ și zeci de instituții de la ministere către administrația locală. Printre instituțiile care ar urma să treacă sub conducerea consiliilor județene se numără direcțiile agricole județene (de la Ministerul Agriculturii la consiliile județene), direcțiile județene pentru cultură (de la Ministerul Culturii), direcțiile județene pentru turism (de la Ministerul Turismului), o parte dintre palatele, cluburile copiilor și elevilor și cluburile sportive școlare care se transferă autorităților administrației publice locale (de la Ministerul Educației), direcțiile județene pentru protecția mediului (de la Ministerul Mediului), direcțiile de sănătate publică județene (de la Ministerul Sănătății) sau direcțiile județene pentru sport și tineret (de la Ministerul Tineretului și Sportului).

Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 13.01.2014

Sursa:
Ziarul Financiar

Autor:
Andi Manciu