Agenția Energiei a aprobat anul trecut pe 18, 20 și 30 decembrie 110 proiecte de energie verde, de trei ori mai multe decât media lunară de anul trecut, aceasta fiind ultima șansă pentru investitori de a prinde subvențiile mai mari.„Legal nu puteam să-i amânăm pentru anul acesta. A trebuit să facem o detașare de oameni în această perioadă pentru că numărul de dosare depășise sutele. Cei care depuneau dosarele aveau dreptul de analiză și aprobare în 2013“, explică Emil Calotă, vicepreședintele Agenției Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). În ultimele trei ședințe de anul trecut ale comitetului de reglementare al ANRE, ținute pe 18, 20 și 30 decembrie, au fost emise licențe de exploatare comercială pentru peste 110 proiecte de producere a energiei verzi, dublu față de întreaga lună noiembrie și triplu față de luna octombrie.
În total, în ultima lună a anului, ANRE a acordat 144 de licențe de exploatare comercială, din care 116 au fost acordate în ultimele trei ședințe din an, în contextul în care în noiembrie numărul acestora s-a ridicat la 48, în octombrie la 37, iar în septembrie la 25, potrivit datelor centralizate de ZF pe baza informațiilor publicate pe site-ul ANRE.
Aceasta era ultima șansă pentru investitorii de profil de a mai prinde subvențiile generoase pentru regenerabile. De la 1 ianuarie legislația s-a schimbat și toate proiectele care nu au reușit să încheie procesul de avizare vor intra pe o schemă de sprijin redusă. „Ședința de pe 30 decembrie am organizat-o ad-hoc“, spune Calotă.
Graba mare a fost mai ales pentru proiectele solare pentru că diferența între vechea și noua schemă este de la simplu la dublu. De exemplu, de la 1 ianuarie fiecare megawatt/oră de energie solară primește 3 certificate verzi, fiecare având acum o valoare de 44 de euro, deci în total 132 de euro. În schimb, pe vechea schemă de sprijin, fiecare megawatt/oră este recompensat cu șase certificate verzi, deci în total 264 de euro.
Chiar dacă de la 1 iulie investitorii în acest sector primesc patru unități, guvernul le-a promis că le vor recupera și pe celelalte două din 2017. De exemplu, dacă un parc solar de 10 MW primește prin vechea schemă, cea cu șase certificate, circa 3,3 milioane de euro din subvenții, de la 1 ianuarie primește numai jumătate din sumă.
„Este o cauză importantă și era normal să se grăbească după modificările de la 1 iulie. Evident că toată lumea a apăsat pedala de accelerație“, spune reprezentantul ANRE.
„Nu sunt proiecte de dimensiuni mari, ci variază de la câțiva kilowați la 2 MW“, a mai precizat Calotă.
Dacă se ia în calcul o dimensiune medie de 1 MW pe proiect, rezultă că în decembrie ANRE a licențiat 144 MW, ceea ce înseamnă investiții de peste 200 de milioane de euro. Problema este că deja România are peste 3.000 MW de proiecte în energie regenerabilă, peste limita de siguranță anunțată de Transelectrica. De exemplu, ultimele date publicate de Transelectrica arată că la finalul lunii noiembrie erau incluse în schema de sprijin proiecte solare cu o capacitate de 740,4 MW, mai mult decât un reactor al centralei nucleare de la Cernavodă. La finalul anului 2012 tot datele Transelectrica arată că erau montați în parcuri solare numai 49 MW. Practic într-un singur an de zile acest domeniu a crescut în dimensiune de 15 ori și a atras investiții de peste un miliard de euro. Totodată, toate așteptările legate de energia solară au fost depășite.
În Planul Național de Acțiune în domeniul Energiei Regenerabile (PNAER) prognozele realizate de specialiștii din domeniu aratau că la nivelul anului 2012 România trebuia să aibă 43 MW în proiecte solare, ceea ce s-a și întâmplat, în timp ce pentru 2013 erau prognozați 78 MW. Prognoza a fost însă depășită de realitate, ținând cont că acum funcționează peste 740 MW în proiecte solare. Dincolo de acestea, în România mai funcționează și aproape 2.500 MW în parcuri eoliene, capacitate apropiată de cea estimată în PNAER. Însumate, proiectele solare și eoliene deja depășesc pragul de 3.000 MW în regenerabile pe care Transelectrica a anunțat că-i poate integra fără probleme în sistem. Dincolo de acest prag, România ar trebui să investească în proiecte de echilibrare, așa cum este hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, proiecte care însă nu avansează de ani întregi.
De la începutul acestui an, proiectele eoliene noi puse în funcțiune vor primi 1,5 certificate verzi pe fiecare megawatt-oră în loc de 2, proiectele solare vor primi 3 în loc de 6, iar hidrocentralele vor primi 2,3 certificate în loc de 3.
Proiectele care au reușit totuși să intre în funcțiune până la începutul acestui an intră sub schema de sprijin modificată în iulie anul trecut. La momentul respectiv, guvernul a luat decizia amânării unui număr de certificate verzi pentru fiecare tehnologie, dar aceasta urmează să fie recuperate în perioada 2017-2020. Astfel, în loc de a primi deodată două certificate verzi, investitorul într-o centrală eoliană primește acum doar unul, pe celălalt urmând să-l recupereze din 2018. La solare, investitorii primesc 4 certificate verzi în loc de 6, celelalte două urmând să fie recuperate din 2017.
Articol publicat în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014
0 comments :
Trimiteți un comentariu